Scrisoare Effort Sharing Regulation pentru Ziua de Acțiune la nivel European

7.06.2017

Către:              Ministerul Mediului

                       În atenția Dnei. Grațiela Gavrilescu, Ministru

 

Stimată doamnă ministru,

 

Vă scriem în legătură cu una din temele de discuție din cadrul Consiliului de Mediu de pe 19 iunie când veți aborda una dintre cele două legi majore ale UE privind schimbările climatice – Effort Sharing Regulation (ESR). Dacă este suficient de ambițioasă, această lege poate juca un rol crucial în decarbonizarea economiei noastre și creșterea bunăstării. Vă invităm, prin urmare, să susțineți întărirea ESR. Eforturile dvs. de îmbunătățire a acestei legi sunt, de asemenea, esențiale pentru a garanta că UE respectă angajamentele asumate în cadrul Acordului de la Paris și ia măsuri eficiente și ambițioase pentru a limita încălzirea globală la 1,5° C.

 

Ratificarea rapidă a Acordului de la Paris a arătat lumii că Europa este capabilă să acționeze prompt și cu îndrăzneală în privința schimbărilor climatice. Toți ochii se îndreaptă acum către modul în care acest istoric privind clima va fi pus în aplicare și va fi transpus în acțiuni interne. Contribuția Europei la acest efort global va fi determinată, în mare parte, de Regulamentul de partajare a eforturilor (ESR), care acoperă aproximativ 60% din totalitatea emisiilor UE. Dacă este proiectat în mod corect, ESR poate contribui la transformarea ecologică a societății noastre – orașe mai sănătoase, aer mai curat, sărăcie energetică redusă – și la crearea de locuri de muncă.

 

Dintre sectoarele din ESR, transportul terestru are aportul cel mai mare, fiind responsabil pentru 35% din emisii. Dacă nu vor fi luate măsuri eficiente, emisiile din acest sector vor crește în anii viitori. Țintele din ESR nu pot fi atinse fără a lua măsuri în acest sector, precum introducerea standardelor de eficiență a consumului pentru mașini și camioane. Pe de altă parte, emisiile provenite din deșeuri pot fi reduse dacă ne orientăm către economia circulară. Reducerea deșeurilor, reutilizarea sau reciclarea unor materiale pot reduce emisiile evitând generarea acestora din producerea unor materiale sau produse noi. În sectorul agricol, trecerea la un sistem mai sustenabil de producție a hranei sau reducerea risipei alimentare pot contribui la emisii reduse. Acest lucru include fertilizarea terenurilor într-o manieră inteligentă, gestionând eficient îngrășămintele animale, producând mai puțină carne dar mai bună calitativ și prin mai buna întreținere a peisajelor agricole, pentru a crește capacitatea acestora de stocare a carbonului – protejând, spre exemplu, pajiștile semi-naturale. În cele din urmă, emisiile din sectorul de construcții pot fi reduse prin izolarea mai bună, instalarea ferestrelor eficiente și a sistemelor de încălzire și răcire mai bune.

 

ESR, în forma de acum, nu este în concordanță cu angajamentele pe termen lung asumate în acordul de la Paris, și ar necesita o revizuire substanțială a politicilor UE în domeniul climei și al energiei. Creșterea ambiției în această lege este de o importanță capitală pentru a oferi investitorilor din România un mediu investițional favorabil tranziției către economia cu emisii reduse, precum și pentru viitorul creării de locuri de muncă, al bunăstării și al prosperității cetățenilor.

 

Pentru a profita de aceste avantaje, vă invităm să sprijiniți următoarele căi de îmbunătățire a ESR:

 

1. O țintă mai ridicată în domeniul climei pentru anul 2030 și un obiectiv ambițios pentru 2050. ESR trebuie să pună Europa pe calea îndeplinirii obiectivelor Acordului de la Paris. Pentru a face acest lucru, legislația trebuie să stabilească o traiectorie care să ducă la reduceri de emisii de cel puțin 95% până în 2050, sprijinite, cel puțin de o reducere cu 47% a sectoarelor ESR până în 2030.

 

2. Un punct de referință care să reflecte emisiile efective și care să nu recompenseze țările pentru rezultate modeste. Pentru a ne asigura de reduceri substanțiale de emisii în cadrul ESR, nivelul de reducere trebuie să reprezinte emisiile efective. Propunerea stabilește în prezent o bază de referință înșelătoare, care va permite țărilor să polueze mai mult și să continue business-as-usual.

 

3. Eliminați lacunele legislative în domeniul forestier ce îngăduie țărilor să utilizeze credite forestiere nepermanente, generând astfel mai multe emisii de gaze cu efect de seră în altă parte. De asemenea, eliminați lacunele sistemului ETS (sistemul de comercializare a emisiilor) care permite țărilor să exploateze surplusul de certificate, ceea ce conduce la subminarea acțiunilor climatice în sectoarele neacoperite de sistem.

 

4. Un sistem mai bun de guvernanță, care să includă verificări de conformitate anuale și sancțiuni financiare în caz de nerespectare. Acest lucru va contribui la garantarea faptului că țările nu amână acțiunile necesare pentru a atinge obiectivele anuale privind clima.

 

5. O clauză de revizuire care să permită creșterea în timp a ambițiilor, dat fiind faptul că UE prezintă un nou obiectiv privind schimbările climatice până în 2030 la Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice (UNFCCC).

 

În data de 19 iunie, veți discuta despre propunerea de reglementare a emisiilor din utilizarea terenurilor, schimbarea utilizării terenurilor și a silviculturii (LULUCF). Asigurarea unor reguli contabile solide pentru LULUCF va fi vitală pentru continuarea leadershipului UE în ceea ce privește acțiunile în domeniul climei. De asemenea, va proteja pădurile sănătoase și biodiversitatea pentru ca cetățenii Europei să se bucure de ele și în secolele ce vor veni.

 

Sperăm că veți putea lua în considerare aceste solicitări urgente în cursul negocierilor privind regulamentele ESR și LULUCF și vă invităm să arătați mai multă ambiție în aceste dosare legislative.

 

Pentru protejarea planetei noastre și bunăstarea cetățenilor din România și din întreaga Europă.

 

 

Cu stimă,

 

Mihai Stoica

Asociația 2Celsius

Director executiv

mihai@2celsius.org

Ioana Ciută

Bankwatch România

Președinte

ioana.ciuta@bankwatch.org

Ion Cepraga

Greenpeace România

Coordonator de campanii

icepraga@greenpeace.org

Dan Trifu

Fundatia Eco-Civica

Anca Elena Gheorghică

Asociația Mai bine

Oana Neneciu

Centrul pentru politici durabile Ecopolis

Bogdan Gioară

Asociația REPER21

Posted in Comunicate by / June 7th, 2017 / No Comments »

Leave a Reply