De ce e important?

Adoptată în 2009, Directiva pentru Energie Regenerabilă promova utilizarea biocarburanților și a altor combustibili alternativi printr-o țintă națională – 10% din energia utilizată în tranport până în 2020 trebuia să fie regenerabilă. În acelasi timp, Directiva pentru Calitatea Carburanților stabilea o reducere a intensității emisiilor la carburanți de 6% pentru fiecare producător în parte. Aceasta a dus la o creștere a utilizării biocarburanților în toate statele europene, majoritatea fiind produși din culturi agricole.

Cererea crescută de biocombustibili alimentari duce la o utilizare mai mare a terenurilor agricole. Deoarece majoritatea terenurilor agricole sunt deja folosite pentru a produce hrană pentru oameni, trebuie găsite noi zone care să răspundă cererii tot mai mari de hrană și hrană pentru animale. Acest lucru duce la defrișarea și drenarea ecosistemelor bogate, eliberând tone de gaze cu efect de seră. Aceste emisii (rezultate din ceea ce este cunoscut sub denumirea de schimbări indirecte de utilizare a terenurilor sau ILUC) nu sunt luate în considerare de politicele UE privind biocombustibilii și nici de cele naționale. În unele cazuri, aceste emisii ILUC sunt atât de mari încât unii biocombustibili duc la emisii mai mari de GES decât combustibilii fosili pe care îi înlocuiesc, ținând cont de emisiile din întregul ciclu de viață. Acesta este cazul biodieselului obținut din uleiuri vegetale (rapiță, ulei de palmier, soia și floarea soarelui).

În prezent, aproximativ 80% din piața UE de biocombustibili este biodiesel, produs în principal din uleiuri vegetale, iar 20% este format din bioetanol. În plus, șoferii UE sunt principalii consumatori de ulei de palmier – mai mult de jumătate din toate importurile UE de ulei de palmier ajung în mașinile și camioanele UE.

În încercarea de a aborda problema ILUC, legiuitorii UE au adoptat în 2016 o limită de 7% din cantitatea de biocombustibili pe bază de alimente care poate fi  pentru a atinge obiectivul de 10% pentru energiile regenerabile în transport. România a transpus în 2018 această reglementare. De asemenea, raportarea emisiilor ILUC este obligatorie, însă „factorii ILUC” nu sunt încă incluși în calculul emisiilor pentru întreg ciclul de viață. Această omisiune înseamnă că celor mai nocivi biocombustibili li se permite în continuare să fie luați în considerare pentru țintele regenerabile din 2020 și, prin urmare, să primească sprijin. În cele din urmă, versiunea finală a reformei UE stabilește o țintă indicativă de 0,5% pentru așa-numiții biocombustibili de a doua generație, produși din deșeuri și reziduuri.

Lucrător pe o plantație de palmieri din Columbia. Datorită cererii mari din țările UE pentru biodiesel, numărul plantațiilor de palmieri pentru ulei a crescut la nivel mondial, rezultând în defrișări masive ale pădurilor tropicale și afectarea unor ecosisteme care aveau un bogat conținut de carbon. Înlocuirea acestora cu plantații de palmieri eliberează în atmosferă GES, care nu se reflectă în calculul emisiilor pe întreaga durată de viață a biocombustibililor. © Mihai Stoica / 2Celsius

În noiembrie 2016, Comisia Europeană a publicat o propunere de reformare a Directivei privind Energia Regenerabilă, cunoscută sub numele de RED II, pentru perioada 2021-2030. Această propunere a fost modificată de Parlamentul European și de Consiliu, ceea ce a dus la adoptarea a unui text final din iunie 2018. Acordul final elimină susținerea UE pentru biocombustibili pe bază de culturi agricole și concentrează sprijinul pe combustibili avansați, cum ar fi biocombustibili avansați și electricitate regenerabilă. Sprijinul pentru uleiul de palmier, identificat ca biocombustibili cu emisii ridicate, se va încheia până 2030, deși rămân derogări.

În cele din urmă, noul RED pentru 2020-2030 este un pas în direcția corectă, însă multe vor depinde de implementarea în statele membre. Deși România nu a susținut producția de biocarburanți din 2012, a folosit un volum mare de biocarburanți pentru a-și atinge țintele. Începând din 2021, aceasta are oportunitatea să stabileasă o țintă mai joasă pentru biocarburanții din culturi agricole, să stabilească scheme de suport pentru biocarburanți avansați și electricitate regenerabilă și să asigure criterii de durabilitate a biocarburanților care sunt luați în calcul la ținta de reducere a emisiilor din transport.

Ce facem noi?

Biocarburanții au fost introduși ca o măsură de reducere a emisiilor de GES – dar dovezi științifice arată că mulți nu ating acest scop. Cantitatea de biocombustibil utilizată în Europa este prevăzută de lege, iar combustibilii înșiși sunt adesea subvenționați cu bani publici.

Astfel, 2Celsius derulează campanii împreună cu o rețea europeană de ONGuri, cu susținerea Transport & Environment, pentru a ne asigura că politicile europene și cele românești nu mai promovează biocarburanți nocivi pentru climă, mediu și oameni. Împreună cu partenerii noștri, am solicitat factorilor de decizie din UE și din România să furnizeze o politică robustă, care să pună capăt sprijinului public pentru biocombustibili pe bază de culturi agricole și să stabilească calea către combustibili sustenabili pentru transport.