Reducerea emisiilor fugitive de metan în sectorul energetic prin implementarea eficientă a Regulamentului UE privind Metanul în România este o oportunitate pentru a asigura siguranța în aprovizionare a României, am susținut noi, 2Celsius, la înțâlnirea de la București cu Tudor Constantinescu, consilier principal în cadrul Directoratului General privind Energia (DG ENER) din cadrul Comisiei Europene.
Am citat date din analiza pe care am realizat-o împreună cu analiștii din cadrul Environmental Defense Fund anul trecut; punerea în aplicare a măsurilor de reducere cunoscute și fezabile din punct de vedere tehnic la momentul actual ar putea reduce emisiile de metan cu peste 75%. Presupunând, în cazul României, un interval de 250-510 milioane metri cubi de gaz fosil pe an, gazul recuperat ar putea acoperi mai mult decât consumul întregului sector energetic și până la 20% din necesarul întregului sector industrial din România.
Din perspectiva competitivității, am spus că e foarte important ca Comisia Europeană să dezvolte o metodologie eficientă în privința intensității emisiilor de metan și a nivelurilor maxime care trebuie îndeplinite pentru noile contracte începând cu ianuarie 2027. Acest lucru va asigura că importurile de petrol, gaze și cărbune din afara Uniunii Europene, adică majoritatea covârșitoare a combustibililor fosili utilizați în UE, vor îndelplini aceleași standarde stabilite pentru companiile din țările membre. Aceste standarde vor asigura un teren de joc echitabil și pentru companii și vor reduce emisiile fugitive la sursă, indiferent de proveniența combustibililor fosili.
Am vorbit și despre încălzire și răcire în zonele rurale și am atras atenția că energia din biomasă forestieră nu este o soluție universală pentru a înlocui gazele și nu rezolvă decât pe hârtie problema emisiilor UE sau ponderea de energie regenerabilă. Am subliniat că biomasa forestieră este considerată neutră din punct de vedere al emisiilor când e arsă contrar dovezilor contrare din partea comunității științifice.
Am mai atras atenția și asupra faptului că procesul de consultare cu toate părțile interesate și transparența elaborării de strategii planuri și politici lasă mult de dorit în România în privința consultării ONG-urilor care lucrează pentru îmbunătățirea politicilor publice la nivel național.
Tudor Constantinescu, consilier principal în cadrul DG ENER, Comisia Europeană, efectuează o vizită în România, în perioada 18-19 iunie 2024.
La întâlnire au mai participat și alți specialiști din societatea civilă și din domeniul energiei ori mediului, precum Bankwatch România, REPER21 sau Energy Policy Group. Ei au discutat despre viitorul politicii UE în materie de climă și energie. Dialogul s-a centrat pe obiectivele Pactului Verde European, cadrul legislativ agreat în acest mandat precum și necesitatea unor politici adecvate și a implicării tuturor actorilor relevanți.
Discuțiile au mai inclus și Planurile Naționale Energie și Climă (PNIESC – NECP) ținând cont de obligația ca statele membre să prezinte variante finale ale planurilor actualizate până la data de 30 iunie 2024 (!). Pentru Comisie este important să se asigure că statele membre urmează recomandările de anul trecut și că PNIESC-urile finale sunt în conformitate cu obiectivele UE. În același timp, Comisia își dorește extinderea conversației către o perspectivă mai largă asupra politicii climatice actuale și viitoare a UE, ținând cont de imperativul consolidării competitivității UE în tranziția spre net-zero, și, în acest context, de comunicarea Comisiei privind obiectivul de reducere a emisiilor până în anul 2040.
