România la coada europeană a luptei împotriva schimbărilor climatice

Doar trei țări din Europa sunt pe drumul cel bun pentru a satisface acordul privind schimbările climatice de la Paris, arată un nou clasament publicat de Carbon Market Watch și Transport & Environment. Clasamentul Liderilor Climatici ai UE analizează poziția fiecărui guvern european față de cea mai cuprinzătoare lege privind clima al UE, Regulamentul privind partajarea efortului (ESR). Suedia se află în fruntea listei, urmată de Germania și Franța. La celălalt capăt, România, Polonia, Italia, Spania și Republica Cehă slăbesc propunerea Comisiei, combătând eforturile Europei de a se conforma cu acordul de la Paris.

Acoperind 60% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră ale Europei, legea stabilește obiective obligatorii de reducere a emisiilor naționale pentru perioada 2021-2030 pentru sectoarele care nu sunt acoperite în sistemul de comercializare a emisiilor, și anume: transporturile, construcțiile, agricultura și deșeurile. Clasamentul Climatic permite cetățenilor să își responsabilizeze guvernele pentru pozițiile pe care le iau în legătură cu cel mai mare instrument privind clima al UE care pune în aplicare a Acordul de la Paris.

Femke De Jong, director de politici UE la Carbon Market Watch, declară: „politicienii UE pozează în lideri climatici, dar ar trebui să procedeze la închiderea lacunelor în legislațiile climatice cheie ale UE și să pună presiuni pentru politici mai ambițioase. Numai prin acțiune climatică hotărâtă se va asigura cetățenilor europeni beneficiile semnificative ale unei societăți decarbonizate precum aerul curat”.

Multe țări își propun să facă din ESR un mare joc de contabilitate a emisiilor pornind de la o referință înșelătoare, să abuzeze de credite forestiere sau să exploateze surplusul imens din sistemul de comercializare a emisiilor.

România se află pe locul 20, deoarece dorește să sporească lacunele privind utilizarea terenurilor și pledează pentru slăbirea punctul de referință, prin fixarea sa peste emisiile reale. Țara, în plus, nu intenționează să meargă dincolo de ținta de reducere a emisiilor cu 2% până în 2030 și nici nu a stabilit vreun obiectiv adecvat pe termen lung.

Totodată, România vrea să extindă categoriile de compensări forestiere care pot fi folosite pentru a îndeplini obiectivele ESR (prin includerea compensațiilor din managementului forestier), ceea ce ar permite mai multe emisii de gaze cu efect de seră.

Carlos Calvo Ambel, analist pe transport și energie la Transport & Environment, a declarat: „Aceasta este cea mai importantă lege climatică, care va permite Europei să pună în aplicare Acordul de la Paris. Dar marea majoritate a țărilor doresc să fenteze legea cu specularea unor lacune, astfel încât acestea să poată continua business as usual. Fie Europa urmează conducerea Suediiei, Germaniei și a Franței, care merg în direcția cea bună, deși nu destul de departe, sau ar trebui să uităm de leadership-ul nostru climatic.“

O analiză care însoțește clasamentul propune soluții pentru a face poziția fiecărei țări mai eficientă și mai compatibilă cu acordul de la Paris.

Clasamentul este format dintr-un sistem de puncte bazat pe diferitele elemente ale propunerii, care sunt ponderate contra importanței lor. Pozițiile țărilor provin din documente publice, declarațiile miniștrilor și, de asemenea, din documentele prezentate Grupului de Lucru privind Mediul.

Statele Membre ale UE negociază în prezent poziția lor comună privind Regulamentul partajării efortului. După ce vor fi ajuns la un acord, vor începe discuțiile cu Parlamentul European. Legea finală este de așteptat să fie adoptată până la sfârșitul anului 2017.

---