Comisia Europeană a adoptat o serie de propuneri legislative progresiste care trasează neutralitatea climatică a  UE până în 2050. Deja notoriu, pachetul “Fit for 55”, include obiectivul intermediar al reducerii nete cu cel puțin 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 de către toate Statele Membre, inclusiv România. 

Printre scopurile propunerii legislative  se numără și decarbonizarea transportului rutier. Acesta acoperă peste 70% din emisiile din transporturi. Întregul sector e responsabil pentru un sfert din emisiile de gaze cu efect de seră din UE. 

Ce propune Comisia?

Pe de-o parte, Comisia propune o extindere sistemului de comercializare a cotelor de emisii (ETS), pentru a acoperi transportul rutier, dar, așa cum a solicitat și 2Celsius în ultimul an, va fi tratat într-un mecanism separat, vizând furnizorii de combustibil și nu pe conducătorii auto. 

Pe de altă parte, pachetul propune o eliminare treptată a motoarelor cu combustie internă până în 2035 și noi măsuri de sprijin pentru implementarea infrastructurii de încărcare pentru vehicule electrice pentru a înăbuși anxietatea șoferilor de vehicule electrice legată de autonomia mașinilor pe care le conduc; Comisia vrea  mai multe puncte de reîncărcare  și pentru a întâmpina evoluția rapidă a vânzărilor vehiculelor electrice pe tot continentul.

O țintă mai ambițioasă pentru reducerea emisiilor la nivel național

Noul ETS rutier urmează să înceapă în 2026, dar, lucrul esențial este că nu va înlocui obiectivele climatice naționale obligatorii, care devin mai ambițioase, și nici standardele mai stricte de CO2 pentru mașini impuse producătorilor. 

E  o veste bună, întrucât dizolvarea obiectivelor naționale și înlocuirea lor cu un mecanism de piață ar fi însemnat că unele state membre, precum România, ar fi renunțat probabil la măsurile și așa slabe de reducere a emisiilor rutiere din planurile lor naționale de energie și climă (PNIESC). 

Creșterea, propusă de Comisie, a țintei de reducere a emisiilor de la 40% până la 50% până în 2030, prin Regulamentul privind Partajarea Eforturilor, va conduce la o creștere a obiectivelor naționale obligatorii de decarbonizare pentru fiecare stat membru, alocările țintelor fiind împărțite în funcție de produsul intern brut (PIB). Aceasta înseamnă că România va fi nevoită să considere noi măsuri pentru a-și reduce și emisiile din transport, precum introducerea unor criterii stricte de emisii pentru programul RABLA, eliminarea treptată a mașinilor poluante din orașe prin introducerea de zone de emisii reduse, un regim de taxe pentru mașinile poluante, investiții în digitalizare și infrastructură de transport public electric și interzicerea cât mai rapidă a înmatriculării mașinilor non-Euro și până la Euro 4, care să stăvilească importul de mașini second-hand poluante.

O taxă pe carbonul provenit din emisiile rutiere

Prețul carbonului pentru noul ETS rutier va începe la un nivel scăzut, cu un mecanism de control al prețurilor care împiedică prețurile să crească prea mult prea repede. 25 EUR/tonă de CO2 înseamnă o creștere a prețurilor la motorină și benzină de aproximativ 5 eurocenți în 2026 – destul de aproape de fluctuațiile normale de preț. 

Dacă an de an, toate statele membre își ating obiectivele climatice naționale prin alte măsuri, prețul teoretic al noii taxe ar putea fi chiar zero. În plus, Statelor Membre li se cere să redirecționeze o parte din acești bani către familiile cu venituri mici și medii. Măsurile sociale vor fi cofinanțate de un nou fond social european, oferind UE noi competențe pentru a sprijini politicile sociale ecologice ale țărilor, finanțate prin această schemă de emisii din sectorul transportului rutier.

Interzicerea vânzării de mașini cu combustie internă până în 2035

Noile standarde de CO2 ale mașinilor urmează să atingă zero emisii până în 2035. Producătorii auto trebuie să reducă emisiile de la mașinile noi cu 55% (în creștere față de obiectivul de 37,5% din prezent) și 50% pentru autoutilitare în 2030 și 100% în 2035, ceea ce înseamnă că peste 14 ani toate mașinile noi vândute vor fi fără emisii. 

Scalarea rapidă a mașinilor electrice le va îmbunătăți calitatea, reducând în același timp costurile, făcând din mașinile electrice alegerea logică pentru șoferi. Planul nu e perfect. Oferă prea mult credit pentru producția mașinilor electrice false (hibrizii plug-in), ținta pentru 2030 este prea mică și nu există ținte intermediare, ceea ce înseamnă că producătorii de automobile pot continua să polueze până în 2029. Negocierile din Parlamentul European și din Consiliu vor aduce probabil îmbunătățiri acestei propuneri, dar direcția este clară: epoca petrolului, dependența energetică și poluarea mașinilor se apropie de sfârșit.

Susținere pentru extinderea infrastructurii de alimentare cu combustibil alternativi

Comisia va trece la sprijinirea acestei eliminări treptate a motoarelor cu combustie internă cu o infrastructură de stații de încărcare suficientă. Au fost introduse ținte obligatorii pentru stațiile de încărcare pentru autoturisme și (pentru prima dată) camioane pe rețelele rutiere și în zonele urbane. Aceste ținte sunt susținute de noile cerințe de calitate a infrastructurii, care au ca scop asigurarea faptului că toate punctele de încărcare accesibile publicului sunt capabile de încărcare inteligentă și sunt conectate digital. 

Acest lucru ar trebui să protejeze integrarea rentabilă a vehiculelor electrice în rețea și să faciliteze încărcarea pentru toți șoferii. Regulamentul revizuit privind infrastructura combustibililor alternativi (AFID) va impune statelor membre să extindă capacitatea de încărcare în conformitate cu vânzările de vehicule cu emisii zero și să instaleze puncte de încărcare și alimentare la intervale regulate pe autostrăzi majore: la fiecare 60 de kilometri pentru încărcare electrică și la fiecare 150 kilometri pentru alimentarea cu hidrogen.