Poluarea aerului din marile ale României a devenit o problemă majoră de sănătate publică. Curățenia aerului pe care îl respirăm este parte a datoriei primarilor față de cetățenii lor. Datele ne arată că impactul asupra sănătății fiecăruia dintre noi și, mai grav, asupra sănătății copiilor noștri, este tot mai nociv. Organizații neguvernamentale de sănătate și mediu – Observatorul Român de Sănătate, 2Celsius, Ecopolis, Caravana cu Medici, Dăruiește Viață, Greenpeace, Bankwatch – solicită candidaților la primărie din marile orașe să își asume 9 măsuri urgente pentru aer curat.

Curățarea aerului: prioritate pentru primărie.

Locuitorii orașelor mari din România sunt cei mai afectați de poluare. Primarul trebuie să aibă obiectiv prioritar asigurarea unui aer curat.

Asigurarea a 50 metri pătrați de spațiu verde pentru fiecare locuitor din oraș.

Existența spațiilor verzi în centrele urbane îmbunătățește sănătatea mentală a locuitorilor și scade incidența de accident vascular cerebral, hipertensiune arterială, astm și boli coronariene. Spațiile verzi ajută la eliminarea poluării și combat fenomenul de insulă de căldură urbană.

Siguranță pentru bicicliști.

Drumurile scurte cu mașina pot fi înlocuite cu transportul cu bicicleta, ducând la o scădere cu până la 25% a poluării din oraș5 . Investițiile în infrastructura de transport cu bicicleta pot duce la schimbări pe termen lung în alegerile de transport pe care le fac locuitorii orașelor.

Program local de încurajare a achiziției de vehicule hibrid şi electrice.

Maşinile vechi, în special cele diesel, pot fi de 10 ori mai toxice pentru aer decât un autobuz . De aceea, 7 din 10 europeni spun că este puțin sau deloc probabil că următoarea lor mașină va fi diesel. Programe locale tip RABLA PLUS pot încuraja înlocuirea vehiculelor vechi şi poluante.

Reducerea traficului în jurul școlilor.

Poluarea din trafic are cel mai grav impact în cazul copiilor. Atunci când merg spre școală, copiii sunt expuși la niveluri considerabil mai ridicate de poluare.

Scăderea limitei de viteză în toate zonele rezidențiale.

Reducerea limitei de viteză de la 50km/h la 30 km/h în centru și în zonele rezidențiale poate duce la scăderea cu 25% a poluării12 , existând reduceri mari în emisiile de CO2 (15%), NOx (40%) și monoxid de carbon (45%).

Obligativitatea opririi motorului în timpul opririi de peste 1 minut.

Menținerea motorului pornit în ambuteiaje, la semafor sau când așteptăm pe cineva pe contribuie la creșterea poluării aerului15. Școlile, spitalele și stațiile de autobuz sunt printre cele mai expuse zone, cei mai afectați fiind copiii și persoanele în vârstă.

Interzicerea circulației mașinilor puternic poluante.

Doi din trei cetăţeni europeni susţin interzicerea maşinilor puternic poluante din oraşe. Dovezile ştiinţifice arată că introducerea zonelor cu emisii reduse în oraşe are un efect pozitiv asupra calităţii aerului. Zonele cu emisii reduse (LEZ) sunt o măsură populară în Europa, fiind implementate în peste 200 de oraşe europene.

Transport public eco sau subvenționat.

Majoritatea autobuzelor sunt alimentate cu motorină, care contribuie semnificativ la emisiile de NOx și PM2.5. Electrificarea transportului public este esenţială pentru reducerea emisiilor legate de transportul rutier. În plus, oraşele trebuie gândite astfel încât deţinerea unei mașini să nu mai fie necesară pentru viaţa de zi cu zi.

Conform unui studiu al Observatorului Român de Sănătate, niciuna dintre primăriile celor mai mari 10 oraşe din România nu face suficient pentru reducerea poluării. Implementarea măsurilor pentru aer curat va crește speranța de viață pentru 23.400 de români care anual mor prematur din cauza poluării aerului. Traficul auto este unul dintre principalii responsabili pentru aerul toxic pe care îl respiră românii. În 2019 au fost înregistrate 900 de depășiri zilnice ale valorii limită pentru sănătatea umană pentru particulele în suspensie PM10 la 54 de stații din țară . România nu a respectat valorile-limită pentru dioxidul de azot (NO2) în București, Brașov, Iași, Cluj-Napoca și Timișoara, riscând o nouă procedură de infringement.