Căile ferate în tunelul prostiei

Compararea României cu Polonia ori cu țările baltice a devenit deja plictisitoare. Atragerea masivă de fonduri europene pentru infrastructură ori investiții în educație și în societatea informațională fac România să pară puștiul amețit al Europei. Calea ferată Baltică (Rail Baltica) a primit OK-ul Comisiei Europene, studiile de impact asupra mediului au fost făcute, urmează o investiție de peste 3,5 miliarde de euro: un fleac, dublu față de daunele interese plătite Bechtel-ului.

La întrebările legate de România sau Bulgaria, comisarul european pentru transporturi, Violeta Bulc, zâmbește condescendent. “România și Bulgaria trebuie să își finalizeze documentele strategice și să își depună Master Planul național pentru transporturi.”

“României i s-a cerut să își modernizeze infrastructura pentru a-și eficientiza costurile”, adaugă comisarul. Guvernul a înțeles că linii ferate trebuie închise – aruncatul la gunoi ca măsură neoliberală de eficientizare a costurilor. Atâta vreme cât coridoarele TEN-T nu sunt afectate, Comisia Europeană nu contestă nicio măsură. Însă în materie feroviară, linia principală TEN-T este cea care leagă Aradul (Curtici) de Constanța. În rest, cu o mică excepție pe ruta Calafat – Timișoara, guvernele, actual și cele ce vor veni, se pot exprima liber: desființare “cost effective”.

Însuși Master Planul cerut de Bruxelles reprezintă incapacitatea guvernelor și managementului corupt să conducă politici publice în transporturi. De ieri seara semnăturile sunt proaspete pe documentul de extindere a coridoarelor de transport european în Balcanii de vest, încheiat între reprezentanții acestor state și Comisia Europeană prin Directoratul General Transporturi. Mandatele coordonatorilor europeni ai coridoarelor TEN-T se vor extinde astfel și în afara Uniunii Europene, pe teritoriile fostei Iugoslavii. Linia Budapesta – Belgrad, și mai departe către Istanbul ori Salonic revigorează calea vechiului Orient Express și… ocolește România.

Un capitol esențial în dezvoltarea TEN-T este decarbonizarea. “Uniunea Europeană va oferi o susținere mult mai mare căilor ferate”, declară pentru 2Celsius Network, Violeta Bulc. “Transportul rutier e responsabil pentru 70% din totalul emisiilor din transporturi, UE are niște ținte climatice, iar trecerea către susținerea domeniului feroviar e logică”, spune comisarul.

“Decarbonizarea e o chestiune verticală, împreună cu comisarul Canete (comisarul european pentru energie și climă, n.n.) am arătat că aceasta are nevoie de Uniunea Energetică europeană” (un document strategic european recent privind energia).

Evident, în acest context, crede Bulc, noile transporturi au nevoie de o piață deschisă – în sensul transparenței și nu al privatizării către patroni oligopoliști, combustibili alternativi și electrificare curată și, finalmente, sisteme de management bune.

Atunci, de ce s-ar desființa căi ferate?

României i s-a cerut să își fructifice “potențialul din viitor”, spune comisarul. De mai multe comentarii nici nu este nevoie, buna guvernanță e prezumată, desigur. Și încheie comisarul:

“E ușor să desființezi linii de cale ferată, va fi mult mai greu să le pui la loc”

---