Noua Directivă privind calitatea aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa – câteva aspecte critice de care primăriile să ia aminte.

Aspect Prevederi & Obiective Cheie Analiză Critică & Dezavantaje
Ambiție pentru Sănătate Scop: reducerea deceselor premature cauzate de poluarea aerului cu 75% până în 2030. Stabilirea unor valori limită mai stricte pentru poluanți (ex.: PM2.5 redus la 10 µg/m³, NO2 la 20 µg/m³). Noile limite rămân de două ori mai mari decât recomandările Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Decalajul față de ghidurile OMS este estimat să cauzeze peste 114,000 de decese premature suplimentare anual în Europa.
Cadrul Legal & Respectarea Dreptul cetățenilor la compensații dacă sănătatea este afectată de poluarea ilegală. Statele membre trebuie să elaboreze Planuri de Calitate a Aerului (PCA). Riscul întârzierii acțiunilor. Statele membre pot solicita extinderi de până la 10 ani pentru a atinge noile standarde, amânând implementarea măsurilor necesare.
Focus pe Sectorul Transporturilor Recunoaște transportul ca o sursă majoră de poluare toxică. Directiva ratează oportunitatea de a obliga în mod explicit implementarea unor măsuri cruciale, cum ar fi Zonele cu Zero Emisii (ZZE), în Planurile de Calitate a Aerului.

Transpunere, aplicare și implicații pentru România

România se confruntă cu provocări semnificative de poluare a aerului, în special în zonele urbane. Implementarea noii directive este o oportunitate crucială. Iată ce pot face primăriile din România, indiferent de dimensiunea localității:

A) Planificare și monitorizare ambitioasă

  • Elaborarea de Planuri de Acțiune locale pentru calitatea aerului :

    • Fiecare municipiu mare (București, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași, etc.) trebuie să își actualizeze sau să creeze planuri specifice, care să fie mai ambițioase decât standardele minime europene.

    • Aceste planuri trebuie să includă hărți de poluare detaliate pentru a identifica „punctele critice” (ex: intersecții aglomerate, școli din apropierea bulevardelor).

  • Întărirea rețelei de monitorizare:

    • Creșterea numărului de stații de monitorizare a calității aerului pentru a oferi date în timp real și precise.

    • Promovarea aplicațiilor mobile și a platformelor online care să informeze cetățenii despre nivelurile de poluare și alertelor de sănătate.

B) Transformarea transportului urban (sursa principală de poluare)

  • Implementarea treptată a Zonele cu Emisii Reduse ( conform legii 155/2023 – ZNSE – Zone cu Emisii Scăzute) și Zonele cu Zero Emisii (ZZE):

    • Faza 1 (ZNSE): Interzicerea accesului vehiculelor vechi diesel (Euro 4 și mai vechi) și a mașinilor pe benzină foarte poluante în centrul orașelor.

    • Faza 2 (ZZE): Permiterea accesului doar vehiculelor electrice și de hidrogen în anumite zone centrale, cu scopul de a le extinde treptat. Acest lucru va stimula și tranziția către transport public electric.

  • Accelerarea tranziției către transport public curat:

    • Achiziționarea de autobuze electrice pentru a înlocui flota veche diesel. Municipiile pot accesa fonduri UE (e.g., Fondul Modernizare) pentru această tranziție.

    • Creșterea frecvenței și fiabilității transportului public pentru a-l face o alternativă atractivă la mașina personală.

  • Promovarea mobilității active:

    • Investiții masive în infrastructură sigură pentru biciclete (piste protejate, parcări sigure).

    • Extinderea zonelor pietonale în centrele orașelor, creând spații mai sănătoase și mai plăcute.

C) Acțiuni în alte sectoare cheie

  • Accelerarea renovării Clădirilor și tranziția de la încălzirea cu cărbune și lemne;

  • Verde urban (păduri urbane) și agricultură durabilă.

Concluzie: Oportunitatea pentru un Aer Curat în România

Directiva AAQD revizuită oferă României un cadru legal puternic pentru a acționa. Succesul depinde de voința politică la nivel național, dar mai ales la nivel local. Primăriile au în mână instrumentele pentru a face orașele mai sănătoase, mai verzi și mai locuibile. Prin implementarea unor politici curajoase în transport, energie și planificare urbană, ele pot proteja sănătatea cetățenilor și pot evita sancțiunile europene pentru nerespectarea standardelor.