INFORMAȚII GENERALE

Metanul și încălzirea globală

Panelul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice (IPCC) raportează că oamenii au crescut temperatura globală a suprafeței Pământului cu 1,07°C între 1850-1900 și 2010-2019. Metanul a contribuit cu aproape jumătate la această creștere a temperaturii. Fiecare grad de încălzire globală accentuează efectele evenimentelor climatice extreme, inclusiv valurile de căldură, secetele, inundațiile și creșterea nivelului mării. Dacă încălzirea depășește 2°C, efectul asupra vieții de pe Pământ va fi catastrofal. În consecință, este extrem de important să reducem substanțial și imediat toate emisiile de gaze cu efect de seră. Iar metanul trebuie combătut pe termen scurt.

Ce sunt emisiile fugitive de gaze?

Emisiile fugitive sunt scurgeri, pierderi sau alte eliberări de metan în atmosferă de către industria combustibililor fosili. Aceste scurgeri apar din segmentele de producție, colectare, procesare, transport și stocare în lanțului de aprovizionare cu gaze naturale. Aceste emisii sunt o problemă serioasă. Metanul este unul dintre cele mai puternice gaze cu efect de seră, responsabil pentru 23% din totalul încălzirii globale. Metanul are o putere de încălzire a atmosferei de peste 80 de ori mai mare decât dioxidul de carbon în primii 20 de ani după ce ajunge în atmosferă. Chiar dacă CO2 are un efect de durată mai lungă, metanul stabilește ritmul încălzirii pe termen scurt.

Cum sunt produse emisiile fugitive?

Emisiile fugitive sunt de obicei pierderi neintenționate. Acestea sunt adesea rezultatul uzurii normale, asamblării necorespunzătoare sau incomplete a componentelor, specificațiilor materiale inadecvate, defecte de fabricație, deteriorări în timpul instalării sau utilizării, coroziunii sau murdăririi. Cu alte cuvinte, echipamentele defectuoase sau prost întreținute duc la scurgerile de metan în atmosferă.

Emisii intenționate sau accidentale?

Unele emisii fugitive sunt intenționate. Altele sunt accidentale. Uneori, o instalație de gaz va elibera și va arde gaz intenționat. Aceasta este arderea la faclă. Este o procedură de siguranță pentru eliberarea presiunii gazului din sistemul de colectare și procesare. Arderea gazului reduce emisiile de gaze cu efect de seră în comparație cu evacuarea gazelor nearse. Emisiile fugitive apar și accidental. Cu toate acestea, Agenția Internațională pentru Energie estimează că 75% din emisiile de metan din operațiunile cu petrol și gaze pot fi prevenite. 40% din emisiile lor actuale ar putea fi evitate fără costuri nete.

Ce conțin emisiile fugitive?

Gazul natural este format din doar câțiva compuși diferiți. El conține cantități mici de etan, propan, butan, etilenă hidrogen sulfurat, dioxid de carbon și vapori de apă. Dar, componenta sa principală este metanul (CH4). Când este extras din zăcăminte subterane, poate consta între 75 și 99% metan. După ce a fost supus rafinării, gazul natural care ajunge în case și afaceri este metan în proporție de 85 până la 95%. Deoarece gazele naturale sunt predominant metan, atunci când apar scurgeri, acestea eliberează în mare parte metan în aer.

Cât metan se scurge la nivel global?

Cea mai bună estimare pentru ratele globale actuale de scurgeri de metan este de aproximativ 570 de milioane de tone în fiecare an. În mod colectiv, aceasta reprezintă aproximativ 20% din toate emisiile de gaze cu efect de seră atunci când sunt convertite în echivalentul lor de dioxid de carbon (CO2). Emisiile fugitive de la combustibilii fosili reprezintă 20% din acest total.

Emisiile fugitive din industria petrolului și gazelor contribuie cu cinci la sută din toate emisiile de gaze cu efect de seră. Operațiunile cu gaze naturale sunt responsabile pentru 40 de milioane de tone de metan sau 1,5% din emisiile de gaze cu efect de seră la nivel mondial. Acest lucru pune la îndoială comercializarea gazului metan drept „combustibil mai curat” de către companiile de combustibili fosili.

CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA

Sursele de emisii de metan din România și emisiile fugitive din sectorul energetic

Potrivit Agenției Europene pentru Mediu (AEE), emisiile totale de metan (cauzate de om) în România s-au ridicat la 22.939 ktCO2e, din care 35% (8.304) în furnizarea de energie. Emisiile de metan din sectorul energetic au scăzut semnificativ în ultimii ani, reprezentând aproximativ jumătate din ceea ce erau în 2003 – aceasta corespunde unui declin general semnificativ al producției de energie (petrol și gaze, închiderea capacităților ineficiente de gaz) și industriilor consumatoare de energie.

Agenția Internațională pentru Energie (AIE) estimează că emisiile totale de metan ale României din industria petrolului și gazelor (90 kt) reprezintă 0,1% din emisiile globale, din care ponderea cea mai mare o au emisiile fugitive din gazele din aval (19 kt); aerisirea gazului din aval (11 kt); emisii fugitive în gaze convenționale onshore (14 kt); și aerisirea gazului onshore (31 kt). Sectorul petrolier, în amonte și în aval, reprezintă doar aproximativ 10% din emisiile de metan; arderea la faclă a gazului este deja destul de scăzută.

Cu toate acestea, cifrele sunt probabil mult subestimate. Datele disponibile provin aproape exclusiv din raportarea către Convenția Cadru a Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice (UNFCCC), Inventarul național al emisiilor de gaze cu efect de seră, unde raportarea României e la cel mai scăzut nivel. România utilizează metodologia IPCC din anul 2006 conform căreia, pentru fiecare activitate, se aplică factorii de emisii medii la nivel mondial la cantitățile de petrol și gaze produse, transportate sau comercializate pe piață, lungimea rutelor de transport etc. Astfel de date, deși transmise de jos în sus de către emitenți și verificate la nivel local, nu iau în considerare realitatea de pe teren, vechimea sau deteriorarea activelor, procedurile de manipulare a echipamentelor etc.

Conform Eurostat, sectorul energetic din România era responsabil, în 2020, pentru aproximativ 14% din emisiile de metan la nivel european și se află pe locul 2, după Polonia. În ceea ce privește emisiile fugitive din sectorul de petrol și gaze, România se află pe locul 4 la nivel european după Germania, Italia și Polonia, fiind responsabilă pentru aproximativ 12% dintre emisii.

Starea infrastructurii și producția de țiței și gaze

În România, exploatarea de petrol și gaze are o istorie de peste 120 de ani și o mare parte din sondele și infrastructura de gaze utilizate în prezent sunt în funcțiune de 30-60 de ani. Există doi producători mari (Romgaz – doar gaze; Petrom – petrol și gaze), care acoperă peste 90% din producție, și companii mai mici.

În ultimii 4 ani, producția internă a scăzut cu aproximativ 17%, aproape 30% la Petrom, în timp ce Romgaz a introdus un nou zăcământ onshore de gaze care i-a permis să înregistreze o scădere mai lentă, de doar 10%, iar recent a crescut ușor producția. România are, de asemenea, depozite de înmagazinare și rețele de transport și distribuție care au fost construite în mare parte începând cu anii 1950, cu îmbunătățiri minore în ultimii 30 de ani. Petrom a intenționat recent să-și închidă relativ brusc jumătate din sonde în perioada 2019-2024 – lansând în 2019 o procedură de achiziție pentru lucrările necesare pentru închiderea a 3877 din 7500 de sonde. Chiar și pentru 2022, la prețuri record și deficit de ofertă pe piețele de gaze, Petrom a anunțat o reducere suplimentară a producției cu 7%.

În Marea Neagră, se exploatează țiței și gaze din 1987, pe platforma continentală. Majoritatea exploatărilor existente se apropie de sfârșitul duratei de viață, rezervele fiind aproape epuizate. În momentul de față, există două surse majore de gaz – zăcământul la mare adâncime offshore Petrom-Romgaz Neptun Deep (42-84 bcm, cu șanse mici de a ajunge vreodată pe piață din cauza obstacolelor legale și de reglementare) și zăcământul la mică adâncime offshore al BSOG (10 bcm, care au intrat pe piață în T2 2022).

Ce fac companiile din industrie, în prezent, privind emisiile fugitive de metan?

Până acum, atât Petrom, cât și Romgaz au întreprins câțiva pași mici pentru monitorizarea și reducerea emisiilor de metan, Petrom fiind puțin mai avansat decât Romgaz. Astfel, Petrom face investiții pentru monitorizarea și reducerea emisiilor de metan, în principal un program LDAR (monitorizarea pierderilor) upstream și downstream, și a demarat deja un program de modernizare pentru conducte și stații de comprimare și vizează zero ardere de gaz asociat până în 2030. Romgaz este mai puțin avansat. A demarat în 2020 un studiu privind emisiile de metan, avizat de Agenția Națională pentru Protecția Mediului (ANPM), pentru a  monitoriza pierderile și consumul tehnologic propriu și propune lucrări de întreținere și investiții pentru reducerea acestor pierderi. Raportul indică o reducere cu 29% a pierderilor de gaze și cu 21% a arderii gazelor în 2020 față de 2019.

Cu toate acestea, niciuna dintre companii nu oferă nicio auto-raportare sau chiar o evaluare aproximativă a emisiilor totale de metan la un nivel mai detaliat decât ce reiese din Inventarul național de GES și ar avea stimulente minime pentru a face acest lucru în mod voluntar pentru producția existentă. Situația se poate schimba dacă cele două companii, împreună cu BSOG, vor investi în zăcămintele de gaze din Marea Neagră; echipamentele ar fi noi, stimulentul de a minimiza pierderile ar fi mai puternic decât pentru producția matură onshore și companiile ar avea, de asemenea, un interes mai puternic în politica UE privind metanul, în special în concurența cu gazele importate.

CARE ESTE REALITATEA DIN TEREN?

Între 8 și 17 iunie 2021 am documentat cu o cameră de termodetecție a partenerilor noștri de la Clean Air Task Force 49 de situri de producție și depozitare țiței și producție și transport de gaze din Oltenia, Muntenia și sudul Transilvaniei.

Ce am constatat?

La aproape toate obiectivele documentate de către 2C și CATF am descoperit cel puțin o sursă de emisii de metan; la majoritatea obiectivelor am documentat mai multe surse de emisii. Am observat cantități semnificative de metan eliberate prin capace de aerisire deschise ale rezervoarelor și de la valvele de presiune ale rezervoarelor. Am observat o frecvență ridicată a ventilarii la coș pentru a reduce presiunea din sistem la instalațiile de gaz din câmpurile de producție. Aproape toate sondele pe care le-am vizitat avea scăpări de gaze (la 25 din 26 de sonde am observat una sau mai multe scăpări). Unele dintre instalații la care am depistat scurgeri de gaze toxice se află în apropierea locuințelor.

România reprezintă o problemă majoră pentru UE în materie de emisii fugitive. Sistemul este învechit; foarte mult metan ajunge în atmosferă din rezervoare și guri de ventilare. Inventarul actual de emisii fugitive se bazează pe estimări, fără măsurători directe. Practicile operaționale sunt emițătoare de gaze.

PREVENIREA EMISIILOR FUGITIVE

Regulamentul privind metanul al UE

Poluarea cu metan, spre deosebire de emisiile de CO2, nu este o problemă care permite un progres lent și constant. Reducerea metanului este singura acțiune climatică pe care o putem întreprinde chiar acum, imediat, și care va încetini semnificativ încălzirea globală în următoarele două decenii.

Regulamentul propus de Comisia Europeană în decembrie 2021 privind metanul include patru măsuri interne cheie pentru sectoarele petrolului și gazelor care, împreună, ar trebui să reducă eficient emisiile interne de metan în UE. Le explicăm mai jos mai pe larg, însă merită a fi enunțate în contextul structurii de norme europene.

Măsurare, Raportare și Verificare (MRV): emisiile globale de metan fosil antropic sunt cu până la 40% mai mari decât cele raportate. Propunerea include raportarea obligatorie a emisiilor de metan la nivel de sursă estimate și, în termen de doi ani, măsurători ale emisiilor de metan la nivel de amplasament. De asemenea, stabilește un sistem de verificare.

Detectarea și repararea scurgerilor (LDAR): Scurgerile de metan sunt larg răspândite în industria petrolului și gazelor, așa cum este ilustrat în România de campania 2Celsius. Propunerea Comisiei include: LDAR obligatoriu la fiecare 3 luni, cu termene clare pentru reparații și reevaluări și cerințe de tehnologie actualizate deschise inovațiilor viitoare. Pentru a consolida propunerea, LDAR ar putea fi realizat lunar în loc de trimestrial.

Interzicerea ventilației și arderii de rutină: arderea gazelor naturale (combustie controlată a gazelor naturale) și ventilația (eliberarea directă a gazelor naturale în atmosferă) au un impact devastator asupra mediului și sănătății. Propunerea interzice în mod explicit aerisirea și arderea de rutină, cu o listă de excepții specifice care sunt determinate în primul rând de preocupări de siguranță bine definite.

Sonde de petrol și gaze abandonate și neutilizate: Europa, în general, iar România în special, numără multe sonde abandonate și neutilizate care au fost închise necorespunzător și continuă să emită metan. Pentru unele dintre aceste sonde, niciun proprietar nu poate fi identificat și tras la răspundere. Propunerea aduce includerea obligațiilor de monitorizare și raportare pentru aceste sonde, precum și obligația statelor membre de a implementa un plan de atenuare pentru a remedia, recupera și astupa permanent puțurile lor inactive.

Sectorul energetic este al doilea cel mai mare emițător de metan, după agricultură, dar merită o atenție deosebită, deoarece Agenția Internațională pentru Energie estimează că 75% din emisiile sale pot fi atenuate folosind tehnologia existentă și la costuri marginale. Asta ar fi măsură cea mai rapidă care se poate lua în politica climatică.

Citiți aici poziția comună a mai multor organizații de mediu privind regulamentul.

Rolul pe care îl pot juca organismele internaționale

Roland Kupers, consultant global pentru Programul de Mediu al Națiunilor Unite, explică rolul pe care îl pot juca organisme internaționale precum Observatorului Internațional Independent privind Emisiile de Metan (IMEO) și Parteneriatului pentru Petrol, Gaze și Metan (OGMP 2.0) și Angajamentul Global privind Metanul (GMP) pentru reducerea emisiilor fugitive.

PROGRAME SPECIFICE

Monitorizare, Raportare și Verificare (MRV)

Monitorizare, Raportare și Verificare e un program trans-sectorial girat de agențiile specifice ale ONU și de alte organisme internaționale. Un program MRV precis este fundamentul oricărui cadru de guvernanță globală eficientă privind metanul. Până în prezent, emisiile reale de metan din agricultură, energie și deșeuri au scăpat de controlul legiuitorilor și ai factorilor de decizie, multe țări bazându-se pe metodologii de nivel inferior bazate pe factori de emisie învechiți și generici, ceea ce a dus la o subraportare cronică în aceste sectoare. MRV pentru metan necesită o actualizare și o utilizare substanțială, cu o progresie rapidă către utilizarea metodologiilor de nivel superior și încorporarea de noi tehnologii, cum ar fi cele prin satelit, în aer și la sol. Dezvoltarea sistemelor MRV care funcționează bine precis va necesita investiții și sprijin pentru a-l instituționaliza în peisajul nostru industrial și birocratic. Totodată, MRV trebuie făcut regulat și sistematic, asigurându-i-se în același timp utilitatea ca instrument de control și planificare.

Detectarea și Repararea Scurgerilor (LDAR)

Detectarea și Repararea Scurgerilor (Leak Detection and Repair) sunt programe care identifică emisiile neintenționate sau fugitive de la echipamentele dintr-o instalație de petrol și gaze, chimice sau petrochimice. Acesta conduce în practică activitățile de întreținere pentru a reduce în mod eficient emisiile în atmosferă. Programul se aplică intensiv la compușii organici volatili (VOC), dar și la metan.

Interzicerea Venitlării și Arderii de Rutină (BRFV)

Interzicerea ventilării și arderii de rutină (Ban on Routine Venting and Flaring) e o procedură cu scop evident. Cele mai mari beneficii economice, de mediu și sociale nete ar fi obținute prin reducerea ventilării și arderii, reducerea scurgerilor în producția, transportul și arderea de gaze și petrol și reducerea emisiilor de metan din minele de cărbune. Aerisirea și arderea de rutină ar trebui să fie limitate la circumstanțe inevitabile, de exemplu din motive de siguranță, și înregistrate în scopuri de verificare.

Pentru a afla mai multe despre cum putem reduce

emisiile fugitive de metan, citiți studiul 2Celsius: