Pentru a evita încălzirea climatică catastrofală, trebuie să reducem radical emisiile și să creștem „vadul” de carbon – adică absorbția de carbon în ecosistemele naturale. Pădurile sunt cea mai bună speranță pentru a scoate carbonul din aer.

Dar ignorând avertismentele oamenilor de știință din întreaga lume și ale consilierilor proprii, UE a adoptat o politică de energie regenerabilă care promovează tăierea și arderea lemnului forestier ca fiind „neutru”, bazată pe ideea că pomii vor crește în viitor.

Directiva actuală privind energia regenerabilă a UE a extins recoltarea pădurilor pentru combustibil și a crescut emisiile de gaze cu efect de seră. Ne putem aștepta la mai multe daune aduse pădurilor și climei în temeiul directivei revizuite (RED II), care intră în vigoare în 2021.

Cu acest caz înregistrat la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, 2Celsius, împreună cu alți 5 reclamanți din UE și SUA prezintă dovezi că bioenergia nu dăunează doar pădurilor și climei – dăunează și oamenilor. Reclamanții din Estonia, Franța, Irlanda, România, Slovacia și SUA oferă dovezi că exploatarea forestieră și arderea biomasei distrug patrimoniul cultural, accelerează distrugerea pădurilor antice și dăunează sănătății și bunăstării comunităților.

Cazul arată că promovarea UE de arderea lemnului forestier contravine promisiunilor Tratatului privind funcționarea UE: păstrarea și protejarea mediului, utilizarea resurselor naturale cu prudență, combaterea schimbărilor climatice, utilizarea științei pentru informarea politicii, faceți poluatorul să plătească.

Este timpul pentru acțiuni reale cu privire la climă – și recoltarea pădurilor pentru combustibil este o mare problema.

Luni, 4 martie 2019, a fost înaintat la Curtea Generală Europeană din Luxemburg o cauză de stabilire a precedentului, care a contestat tratarea biomasei forestiere ca combustibil regenerabil în Directiva revizuită a energiei regenerabile din 2018 a Uniunii Europene (cunoscută sub numele de RED II). Cazul susține că RED II va accelera devastarea răspândită a pădurilor și va crește semnificativ emisiile de gaze cu efect de seră, fără a ține cont de emisiile de CO2 provenite din combustibilii de lemn. Centralele electrice pe lemne emit mai mult CO2 pe unitatea de energie generată decât instalațiile pe cărbune, dar RED II consideră aceste emisii ca fiind zero. Tratarea biomasei forestiere ca energie regenerabilă cu conținut redus de zero sau cu emisii reduse de carbon atât în ​​RED I, cât și în RED II are și va continua să crească presiunea de recoltare asupra pădurilor din Europa și America de Nord pentru a răspunde cererii crescânde de combustibil din biomasă lemnoasă în UE.

Reclamanții – un grup de persoane și organizații neguvernamentale (ONG) – susțin că includerea biomasei forestiere ca sursă de energie regenerabilă în directivă este incompatibilă cu obiectivele de mediu ale Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene, inclusiv:

„Păstrarea, protejarea și îmbunătățirea calității mediului, protejarea sănătății umane, utilizarea prudentă și rațională a resurselor naturale, promovarea măsurilor la nivel internațional pentru a face față problemelor de mediu regionale sau mondiale și, în special, combaterea schimbărilor climatice” (art.191 ( 1)).“

RED II obligă statele membre ale UE să atingă un obiectiv la nivelul UE de 32% consum de energie din surse regenerabile până în 2030 și este un element critic în obiectivul general al UE de a reduce emisiile de carbon cu 40% sub nivelurile din 1990 până în 2030. Cazul argumentează că la aprobarea textului directivei, Comisia Europeană, Parlamentul și Consiliul nu au ținut cont de datele științifice și tehnice disponibile cu privire la potențialul de recoltare și combustie de biomasă forestieră care ar dăuna ecosistemelor forestiere și de a submina obiectivele climatice. În ciuda avertismentelor consilierilor UE și a altor experți, RED II ignoră principiul precauției și principiile acțiunii preventive, așa cum se impune în tratat (art.191 (2-3)).

Reclamanții susțin că includerea biomasei forestiere în directivă încalcă drepturile și libertățile lor fundamentale. Fiecare a suferit și va continua să sufere, dăunează direct consecințelor politicii energetice a Directivei privind biomasa. Aceștia susțin că aceste încălcări nu sunt necesare și nici nu îndeplinesc cu adevărat obiectivele importante de protecție a mediului ale UE și, prin urmare, sunt impermeabile în conformitate cu Carta UE privind drepturile fundamentale (art. 32 și 57).

Dacă Curtea este de acord să audieze cazul cu cei șase reclamanți, ar fi prima dată când un ONG ar fi fost acordat în fața instanței pentru a contesta o lege sau un regulament al UE, astfel că cazul în sine este potențial de soluționare precedentă.

Mai multe familii din Europa și din afara ei au hotărât să dea în judecată Parlamentul European și Consiliul European la Tribunalul de pe lângă Curtea Europeană de Justiție de la Luxemburg deoarece permit emisii prea ridicate până în 2030 și nu-și protejează cetățenii împotriva poluării. Și-și riscă astfel mijloacele de trai. 2Celsius îl reprezintă pe reclamantul român, Petru Vlad, un cioban din satul Călene, Cugir, din munții Șureanu.

 

 

Plângerea adresată Curții Europene de Justiție afirmă că obiectivul actual al UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 40% până în 2030 față de nivelurile din 1990 este insuficient în ceea ce privește necesitatea reală de a preveni schimbările climatice periculoase, și incapabil să protejeze drepturile fundamentale ce țin de viață, sănătate, muncă și proprietate.

 

În total, acum sunt zece familii din România, Portugalia, Germania, Franța, Italia, Kenya, Fiji și Suedia, subliniază că schimbările climatice afectează deja traiul, locuințele, ocupația tradițională a familiilor și cultura acestora.

 

Acestea susțin că, ținând cont de cerințele reglementărilor europene și internaționale, UE ar trebui să definească un obiectiv mai ridicat de reducere a emisiilor pentru a proteja drepturile fundamentale ale cetățenilor. Ei solicită instanței să se pronunțe asupra faptului că schimbările climatice reprezintă o chestiune privind drepturile omului (și nu doar de diplomație plictisitoare), iar UE este responsabilă pentru a le proteja propriile drepturi, precum și pe cele ale copiilor de astăzi ori ale generațiilor viitoare.

 

Reclamanții spun că UE poate face mult mai mult pentru reducerea emisiilor.

 

„schimbările climatice sunt deja o problemă tratată în instanțele din țările europene și din întreaga lume. Familiile reclamanților își pun încrederea în instanțele UE și în sistemul judiciar pentru a-și proteja drepturile fundamentale de viață, sănătatea, munca și proprietatea care le sunt amenințate de schimbările climatice. Curțile UE trebuie să asculte acum aceste familii și să se asigure că ele sunt protejate”.

 

Bunicul familiei reclamantului francez, Maurice Feschet, un cultivator de lavandă din sud-estul Franței zice așa: „44% în șase ani!”

 

Concret, este vorba despre pierderea de recoltă în regiunea Provence din cauza impactului schimbărilor climatice.

 

„În politica europeană, există o urgență concretă de a face un pas înapoi și de a lua în considerare principiile democrației. UE trebuie să asculte acum cetățenii săi care sunt afectați de schimbările climatice și să pună în aplicare măsurile necesare pentru a le proteja”, încheie reclamantul francez.

 

Armando Carvalho, un mic întreprinzător portughez, și-a pierdut plantația de copaci în timpul incendiilor forestiere în 2017.

 

 

ARMANDO CARVALHO DIN PORTUGALIA. SCREENSHOT DIN FILMUL DOCUMENTAR PEOPLECLIMATECASE VIA YOUTUBE.

 

„La data de 15 octombrie 2017, apariția unui eveniment meteorologic unic și anormal a coincis cu o creștere a răspândirii incendiilor înfiorătoare care au afectat toate proprietățile și bunurile familiei mele. Ținând cont de cunoștințele și experiența mea forestieră și de lupta împotriva incendiilor din acele zile, aliniate la valorile conștiinței și ale cetățeniei, a trebuit să joc un rol activ în acest caz judiciar, deoarece știu că este de datoria UE să conducă și să acționeze în mod ambițios pentru a inversa ceea ce se întâmplă în urma schimbărilor climatice pe teritoriul său”, încheie portughezul.

 

Printre reclamanți mai e o familie germană care trăiește pe o insulă care ține de Schleswig Holstein la Marea Nordului și sunt mereu inundați de vreo 20 de ani încoace, apoi un grup de laponi – o organizație Sami – din nordul Suediei care se ocupă cu păstoritul renilor și care își pierd locurile de păscut: mai e un italian din zona alpină a Aostei afectat de topirea ghețarilor și de evenimentele extreme și două familii extra-europene, din Fiji și Kenya.

 

Organizația germană Protect the Planet suportă toate costurile legate de proces pentru a se asigura că familiile au o șansă să-și continue acțiunea și să își exercite drepturile.

 

Cea mai mare coaliție a ONG-urilor din Europa care se ocupă de probleme climatice și energetice, cu peste 150 de organizații membre din peste 30 de țări europene, reprezentând peste 1700 de ONG-uri, CAN Europe, sprijină această acțiune curajoasă a familiilor reclamante și recunoaște urgența de a acționa pentru protejarea drepturilor fundamentale.