În UE, iar România nu face nicio excepție, ONG-urile de mediu se confruntă cu atacuri fără precedent. Judecătorii români devin tot mai pasionați de eliminarea participării publice și practică SLAPP fără milă; ministrul energiei, Sebastian Burduja, suferă de un split de personalitate: pe Tiktok e campionul liberal al energiilor verzi, pe Facebook e dușmanul Pactului Verde European și prietenul energiilor fosile. O constantă apare în toate manifestările elucubrante din sfera publică din jurul politicului: ONG-urile verzi poartă toată vina. Contextul este însă european și vine din fundurile întunecate ale conservatorilor europeni.
2Celsius e o organizație membră a Biroului European de Mediu (European Environmental Bureau – EEB) și ținem să contextualizăm – cu mijloacele de comunicare ale EEB – atacurile împotriva societății civile în multe state membre, dar și dezlănțuirea ignară împotriva politicilor climatice.
Dezinformarea începe cu finanțarea ONG-urilor, combinată cu încercări de a fabrica scandaluri. Acum încercăm să demontăm câteva mituri. Suntem într-un moment în care cele mai elementare valori democratice sunt atacate cu violență. Iar această campanie de reducere a spațiului civic este mult mai sinistră decât pare.
Încurajați de o agendă autoritară în creștere la nivel global, unii factori de decizie din UE încearcă să dea înapoi în ceea ce privește garanțiile de mediu și sociale. Cum? Țintind ONG-urile.
Unii europarlamentari au inițiat de curând o dezbatere țintită în Parlamentul European privind finanțarea publică a ONG-urilor. Întrebarea ridicată în plen a fost dacă aceste entități (precum EEB) ar trebui să aibă dreptul să primească sprijin economic (sub formă de granturi operaționale) de la Comisia Europeană pentru a-și desfășura activitatea – notă: acestea sunt parte din programul LIFE+ sau Erasmus sau multe alte surse notorii de finanțare europeană.
DAR UNDE E SCANDALUL? ONG-urile nu sunt finanțate de Comisia Europeană pentru a face lobby Parlamentului European sau altor instituții ale UE la instrucțiunile sau în numele acestora. Programul de lucru este stabilit de organizațiile cetățenești din întreaga Europă, activitatea zilnică a organizațiilor de mediu se bazează ferm pe știință, ele funcționează complet independent de agende instituționale (și corporatiste).
Rolul nostru este de a contribui la elaborarea politicilor prin furnizarea de dovezi științifice și perspectivele cetățenilor. Decizia de a ține cont de contribuțiile noastre – studii, recenzii, luări de poziție, scrisori deschise, evenimente, acțiune directă – aparține factorilor de decizie. Noi lucrăm pentru oameni și pentru interesul public mai larg – susținând sănătatea lor, drepturile lor și accesul la un mediu sănătos.
Transparența este în centrul misiunii noastre, astfel încât EEB s-a alăturat Registrului de Transparență al UE în 2009 – cu cinci ani înainte să devină obligatoriu – iar organizațiile membre o au drept bună practică. Așadar, care este povestea din spatele finanțării instituțiilor UE pentru reprezentanții societății civile, ca să reprezinte societatea civilă în elaborarea politicilor? Adevărul este acesta: nu există nicio poveste.
Focalizarea acestor atacuri este programul LIFE al UE, principalul instrument de finanțare al blocului pentru conservarea naturii și acțiunea climatică. Acesta totalizează aproximativ 700 de milioane de euro pe an sau 0,3% din bugetul UE. Ca parte a acestui program, Comisia Europeană alocă anual 15,6 milioane de euro (0,006% din bugetul UE) pentru numeroase ONG-uri de mediu, susținând munca lor neprețuită pentru natură și climă, oferind recomandări bazate pe dovezi, sprijinite științific și fundamentate în mod constructiv pentru factorii de decizie ai UE, pe subiecte importante pentru europeni, dar și pentru guvernele naționale.
ONG-urile, guvernul și corporațiile nu trebuie să fie de acord.
Avem nevoie ca ONG-urile să își facă treaba. De ce? ONG-urile nu primesc miliarde de euro de la Comisia Europeană, așa cum raportează unele mass-media. Cele 15,6 milioane de euro pe an reprezintă doar o mică fracțiune din ceea ce multe companii private și actori din industrie primesc de la UE (de exemplu, zeci de miliarde de euro curg anual către cele mai mari și mai bogate afaceri agroalimentare din Europa, în detrimentul micilor fermieri care sunt împovărați de datorii în spirală). Adevăruri simple ca acesta devin și mai incomode când interesele marilor afaceri pretind în mod greșit că reprezintă interesele celor de jos…
La Bruxelles, nivelurile de lobby din partea actorilor privați sunt mult mai mari decât cele ale ONG-urilor. În 2024, cele mai mari 50 de corporații cu bugete pentru lobby au cheltuit colectiv aproape 200 de milioane de euro doar pentru a influența UE (cu 66% mai mult decât în 2015). Nu este surprinzător, așadar, că multe fișiere și politici vitale din cadrul „Green Deal”-ului UE au fost diluate, deviate sau abandonate complet. Soarta lor nefericită a rezultat din atacuri coordonate, susținute și bine documentate ale unor interese private.
ONG-urile spun adevărul puterii și combat dezinformarea cu fapte, rațiune și bun-simț. Acest antidot simplu funcționează, iar oamenii îl pot auzi, citi și vedea singuri.
O DISTRAGERE INTENȚIONATĂ? Lobby-urile vaste, bogate și axate pe profit au acces direct și disproporționat la factorii de decizie și exercită această influență nejustificată.
NIMIC DE VĂZUT AICI… Cadourile de la lobbyiștii privați pentru unii europarlamentari sunt alarmant de frecvente, în timp ce unul din patru europarlamentari deține un al doilea loc de muncă generatoare de venituri, estompând liniile dintre obligațiile publice și interesele private. Vrei să știi ceva și mai interesant? Majoritatea acestor venituri private suplimentare sunt obținute de aceiași europarlamentari care arată cu degetul spre ONG-uri – ciudat, nu-i așa?
SCANDALURI REALE – Investigația recentă despre lobby-ul în jurul PFAS – numite „chimicale veșnice” datorită legăturilor lor cu cancerul, perturbarea hormonală, afectarea sistemului imunitar și contaminarea apei potabile – evidențiază cum finanțarea privată influențează factorii de decizie pentru a minimaliza riscurile pentru sănătatea publică, drepturi și justiție.
Declarați tot – noi o facem – și ar trebui să o facă și toți ceilalți. Este timpul să stabilim reguli robuste care să prevină conflictele de interese și să implementăm reforme semnificative pentru ca banii contribuabililor UE să fie utilizați pentru interesul public, nu pentru îmbogățirea privată a unui număr mic de persoane. Dacă este ceva, aceasta reprezintă cel mai presant risc reputațional cu care se confruntă UE în prezent.
INFLUENȚA MALIGNĂ A TEHNOLOGIEI
FAHRENHEIT 451 – De la prima pagină a „manualului autoritar”: redu la tăcere criticile, elimină opoziția și controlează comunicarea. Liderii autoritari din întreaga lume au urmat de mult această formulă simplă: reprimarea demonstrațiilor de stradă, incriminarea opoziției politice, reducerea la tăcere a presei libere și, acum, parteneriatul cu Big Tech.
OLIGARHIA TEHNOLOGICĂ? La inaugurarea președintelui Trump, prezența unui sector a fost greu de trecut cu vederea. Uniunea umăr la umăr dintre Big Tech și liderii politici ar trebui să fie un motiv de mare îngrijorare.
BLACK MIRROR – Una dintre cele mai grave provocări pentru democrație astăzi este prevalența dezinformării. Acest fenomen este alimentat nu doar de politicieni populiști de dreapta și lobby-uri corporative de necontrolat; el primește, de asemenea, un impuls masiv din partea Big Tech. De exemplu, giganții social media au dezvoltat algoritmi care favorizează narațiunile false sau înșelătoare fabricate de actori rău intenționați, în timp ce unii au eliminat în mod activ funcțiile esențiale de „verificare a faptelor”.
EXCESUL DE PUTERE AL TEHNOLOGIEI – O parte din această putere politică este acum canalizată spre provocarea directă a politicilor tehnologice ale UE. Trebuie să rezistăm acestor tendințe sau riscăm să permitem elitelor corporative și comercianților de dezinformare să domine ceea ce auzim, citim, știm și gândim.
CONTINUĂM – Pe scurt, întregul discurs despre finanțarea ONG-urilor a fost deliberat construit pentru a distrage atenția oamenilor de la adevăratele amenințări la adresa democrației și pentru a împiedica ONG-urile și actorii societății civile să își desfășoare munca importantă pentru oameni și pentru planeta noastră.