Pentru a fi compatibil cu ambițiile europene prescrise de Pactul Verde European și pentru a transforma politica UE în materie de energie regenerabilă dintr-o problemă climatică într-o soluție, Directiva privind Energia Regenerabilă (RED) trebuie să înceteze să considere biomasa lemnoasă primară pentru contorizarea obiectivelor de energie regenerabilă și să elimine treptat toți biocombustibilii pe bază de culturi.

Mai exact, trebuie:

1. Să fie scoasă biomasa lemnoasă primară din lista combustibililor eligibili din RED.
2. Să se oprească tratarea biomasei ca un combustibil „zero carbon” în sistemul UE de comercializare a emisiilor (ETS).
3. Să se susțină arderea reziduurilor de la fabricarea produselor din lemn și a lemnului post-consum (biomasă lemnoasă secundară) numai dacă nu poate fi transformat în produse materiale.
4. Să nu mai fie contorizați biocombustibilii pe bază de culturi, inclusiv din rapiță, ulei de palmier și soia, în direcția obiectivelor RED.
5. Să se excludă materiile prime cu risc ridicat de pe lista biocombustibililor avansați sustenabili, cum ar fi petrolul înalt care are emisii indirecte și impact asupra biodiversității și care ar putea fi utilizat mai eficient.
6. Să se reducă consumul de energie prin creșterea eficienței energetice a clădirilor.
7. Să se accelereze eforturile de reducere a consumului de energie în sectorul transporturilor și susținerea decarbonizării pe termen lung a sectorului transporturilor prin eliminarea treptată a motoarelor cu ardere internă, prin schimbarea modală, reducerea cererii de transport și prin stimulente suplimentare pentru electricitatea regenerabilă în RED.
8. Să se sprijine eolienele, sistemele solare, pompele de căldură și cele geotermale.

Dacă reforma RED ar lua în considerare aceste recomandări, nu numai că ar contribui la atingerea obiectivelor climatice, ci ar contribui, de asemenea, la redarea a mai multor terenuri pentru producția locală de alimente, va promova obiectivele de reîmpădurire din Strategiile UE pentru biodiversitate și cea forestieră, va crește spațiile libere pentru animale sălbatice și comunitățile locale și va reduce masiv poluarea aerului.

Addendum: Substituirea biomasei lemnoase cu gazul natural

• În 2030, un număr de 3,2 milioane de gospodării vor putea utiliza gaze naturale (45% din total), față de 2,5 milioane în 2015 (33% din total)*. Actualmente, 0,7 milioane din 3,5 milioane de consumatori actuali de lemn de foc pot utiliza gazele naturale.

• Absenţa reţelelor de gaze naturale: 78% din comunele rurale din România nu sunt racordate la gaz metan.

• 66% din populaţia României (aproximativ 14,7 milioane de locuitori) are acces la gaz, însă numai 44,2% sunt branşate la gaz din cauza costurilor prea mari la branşare.

Este, desigur, fezabil ca o parte a consumului actual de lemne de foc să fie substituită cu consumul de gaze naturale, în special în mediul suburban și semiurban, înregistrându-se o mică scădere a emisiilor de gaze cu efect de seră la consumatorul final. Calculul total al emisiilor de CO2 trebuie însă să ia în considerare emisiile fugitive pe tot parcursul exploatării gazului metan, ceea ce ar putea arăta că investițiile în gaz metan pot deveni superflue din perspectivă climatică.

În chestiunea sărăciei energetice, combaterea ei s-ar putea face prin subvenționarea cheltuielilor cu branșamentul; însă serviciul public de alimentare a populației cu căldură în sistem centralizat este atributul autorităților locale, iar acestea au resurse limitate. Fondurile europene care pot fi accesate pe termen mediu de către autoritățile locale prioritizează sursele nefosile, gazul metan devenind o investiție relativ împovărătoare pe consumatorul final și pe autoritățile publice.

Descarcă aici varianta PDF.