București

Planul de Mobilitate Urbană Sustenabilă (SUMP) al Bucureștiului, adoptat în 2021, se concentrează pe extinderea transportului public, modernizarea infrastructurii pentru biciclete și reducerea dependenței de mașinile personale. Orașul intenționează să introducă mai multe linii de tramvai și autobuze electrice, precum și să extindă rețeaua de piste de biciclete. Totuși, planul nu menționează în mod explicit zone cu emisii reduse (LEZ – Low Emission Zones), deși există discuții privind restricții pentru vehiculele vechi în centrul orașului.

Bucureștiul are în vedere și promovarea mobilității shared (biciclete și trotinete electrice), dar lipsa unor reglementări clare pentru aceste servicii rămâne o problemă. Deși SUMP-ul include măsuri pentru îmbunătățirea calității aerului, precum înlocuirea autobuzelor diesel cu cele electrice, implementarea zonelor cu emisii reduse nu este încă definită ca o prioritate, probabil din cauza rezistenței politice și a lipsei de infrastructură de monitorizare a poluării.

Cluj-Napoca

Cluj-Napoca are un SUMP ambițios, care vizează transformarea orașului într-un centru european de mobilitate sustenabilă. Printre obiectivele cheie se numără extinderea transportului public electric, dezvoltarea unei rețele inteligente de biciclete și implementarea unor politici de reducere a traficului auto. Planul include și propuneri pentru zone cu emisii reduse, în special în zona centrală, unde accesul mașinilor vechi pe motorină ar putea fi restricționat.

Orașul a făcut pași importanți spre sustenabilitate, cum ar fi achiziționarea de autobuze electrice și introducerea unor facilități pentru pietoni. Totuși, implementarea efectivă a zonelor cu emisii reduse încă nu a fost finalizată, deși există studii care susțin necesitatea acestora. Autoritățile locale au exprimat interesul pentru adoptarea unor astfel de măsuri în următorii ani, odată cu extinderea infrastructurii verzi.

Alba Iulia

Alba Iulia este unul dintre orașele din România care au avansat semnificativ în implementarea SUMP, cu proiecte precum modernizarea transportului public și dezvoltarea unui sistem integrat de biciclete. Planul său de mobilitate include și inițiative pentru reducerea emisiilor, dar nu sunt menționate în mod explicit zone cu emisii reduse. În schimb, orașul se concentrează pe alternative precum parcări periferice și facilități pentru pietoni.

Orașul promovează mobilitatea durabilă prin evenimente regulate, cum ar fi „Ziua fără mașini”, dar lipsesc măsuri coercitive pentru limitarea vehiculelor poluante. Deși SUMP-ul Alba Iulia nu prevede încă LEZ-uri, accentul pe transportul nepoluant și pe infrastructura pentru biciclete sugerează că orașul ar putea adopta astfel de măsuri pe termen lung.

Râmnicu Vâlcea

SUMP-ul Râmnicu Vâlcea este încă în faze incipiente, cu obiective generale precum îmbunătățirea transportului public și a infrastructurii rutiere. Planul nu include prevederi clare privind zonele cu emisii reduse, concentrându-se mai degrabă pe reabilitarea străzilor și extinderea rețelei de transport în comun. Orașul are nevoie de investiții majore înainte de a putea implementa politici avansate de reducere a poluării.

Deși autoritățile locale recunosc importanța sustenabilității, lipsa resurselor financiare și a unui plan detaliat face ca zonele cu emisii reduse să rămână doar pe agenda pe termen lung. Pe de altă parte, orașul explorează opțiuni pentru achiziționarea de autobuze mai puțin poluante, ceea ce ar putea fi un prim pas către o mobilitate mai curată.

Concluzie

Doar Cluj-Napoca și București au planuri concrete (deși încă neimplementate) pentru zone cu emisii reduse, în timp ce Alba Iulia și Râmnicu Vâlcea se axează mai mult pe infrastructură de bază. Toate orașele au nevoie de investiții consistente și de politici mai clare pentru a reduce semnificativ emisiile.

TRANSPORTURI ȘI EMISII ÎN CELE PATRU ORAȘE

București

Bucureștiul este unul dintre cele mai poluate orașe din România, cu transportul rutier contribuind cu peste 50% la emisiile de NOx (oxizi de azot) și aproximativ 40% la emisiile de PM10 (particule fine). Conform rapoartelor Agenției Europene pentru Mediu (AEM), în 2022, concentrațiile medii anuale de NO2 au depășit limita admisă de UE (40 µg/m³) în mai multe zone ale capitalei, în special pe arterele aglomerate (ex. Splaiul Independenței, Calea Victoriei). Transportul public și vehiculele diesel învechite (peste 15 ani) sunt principalii responsabili, deși Primaria Generală a început înlocuirea autobuzelor vechi cu 100 de autobuze electrice până în 2025.

Calitatea aerului în București rămâne problematică, cu depășiri frecvente ale limitelor de PM2.5 (particule fine) în perioadele de iarnă din cauza traficului și a încălzirii cu lemne. Un studiu al Universității Politehnica din 2023 a arătat că reducerea cu 30% a traficului auto în centru ar diminua NO2 cu 20-25%. Deși SUMP-ul prevede măsuri de restricționare a accesului mașinilor vechi, lipsa unui sistem de monitorizare în timp real și a unor amenzi eficiente împiedică progresul.

Cluj-Napoca

Cluj-Napoca înregistrează emisii de transport în creștere, datorită creșterii numărului de mașini (peste 300.000 vehicule în 2023, la o populație de ~330.000 locuitori). Rapoartele AEM indică că 45% din NOx provin de la trafic, iar în zonele centrale (ex. Piața Unirii), concentrațiile de NO2 ating 50-55 µg/m³, peste limita UE. Primaria a răspuns prin achiziționarea a 50 de autobuze electrice (până în 2024) și extinderea rețelei de tramvaie, dar impactul este încă limitat.

Calitatea aerului este mai bună decât în București, dar poluarea cu PM10 depășește standardele în zilele de iarnă. Un raport al Primăriei Cluj (2023) arată că traficul este responsabil de 60% din PM10 în centru. Orașul testează senzori IoT pentru monitorizarea poluării și plănuiește o zonă cu emisii reduse (LEZ) până în 2025, care să interzică mașinile Euro 4 sau mai vechi. Totuși, proiectul întâmpină rezistență din partea șoferilor și necesită investiții în transport alternativ.

Alba Iulia

Alba Iulia are emisii semnificativ mai mici decât marile orașe, dar traficul contribuie cu ~35% la NOx și 25% la PM10. Un studiu local din 2022 a arătat că cele mai poluate zone (ex. str. Tudor Vladimirescu) au niveluri de NO2 de 30-35 µg/m³, sub limita UE, dar în creștere din cauza creșterii parcului auto (cu 15% în ultimii 5 ani). Primaria a introdus 10 autobuze pe gaz natural (CNG) și a construit 30 km de piste de biciclete, dar acestea acoperă doar 10% din necesar.

Calitatea aerului este în general bună, cu excepția punctelor aglomerate (ex. Piața Cetății), unde PM10 depășește 50 µg/m³ în zilele fără vânt. Deși SUMP-ul nu include LEZ-uri, orașul a implementat parcări disuasive la intrare și promovează carpooling-ul pentru reducerea traficului. Un plan de achiziție a încă 5 autobuze electrice până în 2026 este în discuție, dar bugetul limitat încetinește acțiunile.

Râmnicu Vâlcea

Râmnicu Vâlcea are un nivel scăzut de poluare din transport (sub 20% din totalul emisiilor), dar creșterea rapidă a numărului de mașini (cu 25% în ultimul deceniu) aduce riscuri. Emisiile de NOx de la trafic sunt estimate la ~15 µg/m³ (mult sub media națională), iar PM10 rămâne sub limita UE, cu excepția zonelor industriale adiacente. Primaria folosește încă autobuze diesel vechi (Euro 3), dar a anunțat achiziționarea a 7 autobuze hibride până în 2025.

Calitatea aerului este acceptabilă, dar lipsa stațiilor de monitorizare face ca datele să fie limitate. Singura stație oficială (administrată de ANPM) măsoară PM10 la ~25 µg/m³ (media anuală), dar expertii avertizează că traficul greu pe DN67 (care traversează orașul) poate provoca puncte critice. SUMP-ul nu include măsuri dure (ex. taxe de poluare), dar orașul explorează fonduri UE pentru modernizarea transportului public.

Concluzie generală

  • București și Cluj au cele mai grave probleme de poluare din transport, cu nevoie urgentă de LEZ-uri și infrastructură verde.
  • Alba Iulia și Râmnicu Vâlcea au emisii mici, dar fără acțiuni preventive, riscă să devină poluate pe termen lung.
  • Toate orașele necesită monitorizare mai bună a calității aerului și fonduri pentru transport curat.