La COP28, România a aderat la Angajamentul global privind metanul, asumându-și obiectivul de a reduce emisiile de metan cu 30% până în 2030. Un nou brief de politică publică, publicat de 2Celsius în cadrul proiectului „Abordare integrată pentru reducerea emisiilor de metan în România, Polonia și Lituania”, analizează principalele bariere și oportunități din cele trei sectoare cheie – energie, deșeuri și agricultură. Concluzia centrală: potențialul de reducere este semnificativ, dar necesită acțiune coordonată și rapidă.
Energie
România este cel mai mare producător de gaze și al doilea producător de țiței din UE, cu o infrastructură învechită care generează emisii fugitive semnificative. Campaniile recente de măsurare au arătat că emisiile reale pot fi de până la cinci ori mai mari decât cele raportate în inventarul național. În paralel, minele de cărbune rămân o sursă majoră de metan, cu un grad de captare aproape inexistent. Barierele principale sunt lipsa inventarelor complete ale sondelor abandonate, capacitatea instituțională limitată și costurile ridicate de modernizare. Pe de altă parte, tehnologiile de detectare există, iar captarea metanului poate genera venituri – atât în sectorul gazelor, cât și prin valorificarea energetică a gazului de mină.
Deșeuri
Aproximativ trei sferturi din deșeurile municipale ajung în depozite, iar colectarea separată a biodeșeurilor este încă la început. Datele satelitare confirmă emisii semnificative de metan de la depozitele mari. Principalele bariere sunt întârzierile legislative, taxa scăzută pe depozitare, lipsa capacității de compostare și digestie anaerobă și contractele scurte care descurajează investițiile private. Oportunitățile sunt la fel de clare: devierea biodeșeurilor de la depozite este cea mai rapidă cale de reducere a metanului din acest sector, iar modernizarea sistemelor de captare a gazului din depozite poate aduce rezultate imediate.
Agricultură
Sectorul agricol românesc este marcat de fragmentare extremă, o populație agricolă îmbătrânită, productivitate scăzută și acces foarte limitat la finanțare. Gestionarea dejecțiilor animale rămâne informală, iar infrastructura de biogaz este practic inexistentă. Barierele principale includ lipsa stimulentelor directe pentru fermieri, imposibilitatea de a asigura cofinanțarea proiectelor și absența unui sistem MRV la nivel de fermă. În același timp, soluțiile de biogaz în clustere, îmbunătățirea productivității animale și testarea aditivilor furajeri reprezintă oportunități concrete, cu beneficii atât climatice, cât și economice pentru comunitățile rurale.
Calea înainte
Brieful identifică recomandări concrete pentru fiecare sector, dar mesajul central este că abordarea trebuie să fie integrată și intersectorială. Ministerele mediului, energiei și agriculturii trebuie să colaboreze pe baza unei strategii naționale clare privind metanul. Cu măsuri rapide și susținute, România poate îndeplini obiectivul de reducere cu 30%, obținând în același timp beneficii tangibile – de la aer mai curat și energie recuperată la o economie mai rezilientă.
Brieful de politică publică „Provocări și oportunități pentru reducerea emisiilor de metan în România” este disponibil integral pe site-ul 2Celsius. A fost elaborat în cadrul proiectului „Abordare integrată pentru reducerea emisiilor de metan”, finanțat de Inițiativa Europeană pentru Climă (EUKI) a Ministerului Federal German pentru Afaceri Economice și Acțiune Climatică (BMWK).
