Guvernul vrea să apese pe frână exact când UE ne pune la dispoziție peste 6 miliarde de euro pentru a-i proteja pe cei vulnerabili. ETS2 nu este o taxă în plus, ci mecanismul prin care finanțăm tranziția pentru cei care altfel ar rămâne în urmă.

Pe 23 octombrie 2025, Guvernul României a adoptat o hotărâre prin care operaționalizarea completă a noului sistem european de comercializare a certificatelor de emisii pentru clădiri și transporturi – ETS2 – este împinsă, prin excepție, până în 2031. Problema e că legislația europeană (Directiva (UE) 2023/959) spune clar că sistemul trebuie să intre în vigoare în 2027, iar statele pot cere cel mult o amânare până în 2028. Deci noi nu doar că folosim la maximum excepția, ci o și depășim.

2Celsius, alături de Observatorul Român al Sărăciei Energetice, Bankwatch România și WWF România, i-a scris premierului pentru a cere clarificări și pentru a spune un lucru simplu, si anumă că această amânare nu este doar o chestiune tehnică, e o decizie cu efecte sociale și economice directe asupra oamenilor cu venituri mici și asupra capacității României de a accesa bani europeni esențiali.

Ce este, de fapt, ETS2?

UE a creat un al doilea sistem de plafonare și comercializare a emisiilor (ETS2) pentru două sectoare care până acum au fost greu de decarbonizat – clădirile (încălzire/răcire) și transporturile rutiere. Ideea e dublă:

  1. să reducem treptat dependența de combustibili fosili;

  2. să folosim banii rezultați din vânzarea certificatelor ca să-i ajutăm pe cei mai expuși.

De aceea, împreună cu ETS2 a fost creat și Fondul Social pentru Climă (FSC) – un mecanism prin care România poate primi peste 6 miliarde de euro pentru reabilitări termice, modernizarea transportului public, înlocuirea sistemelor vechi de încălzire, sprijin pentru gospodării vulnerabile și comunități energetice.

Dar există un detaliu-cheie, FSC este alimentat din veniturile ETS2. Dacă noi nu facem ETS2 la timp sau îl facem doar pe hârtie, banii nu vor veni când ar trebui, adică din 2027–2028.

De ce e riscantă amânarea până în 2031

Scrisoarea către premier arată trei riscuri majore:

  1. Contravenim calendarului european. Directiva permite amânare doar până în 2028. O amânare până în 2031, chiar dacă e trecută într-o hotărâre de guvern, poate deschide drumul unei proceduri de infringement sau poate întârzia operaționalizarea completă a Fondului Social pentru Climă pentru România.

  2. Riscăm să ne tăiem singuri accesul la bani. Dacă nu colectăm la timp veniturile din ETS2, România nu poate dovedi că are sursa de cofinanțare pentru măsurile sociale. Cu alte cuvinte, putem avea un Plan Social pentru Climă foarte frumos pe hârtie, dar fără resurse efective.

  3. Întârziem modernizarea exact pentru cei care au nevoie mai repede. Sărăcia energetică și sărăcia în transporturi nu apar în 2027, sunt deja aici. ETS2 + FSC au fost gândite la Bruxelles tocmai pentru țări ca România, unde multe gospodării sunt vulnerabile indiferent dacă introduci sau nu prețul carbonului. Amânarea nu îi protejează pe acești oameni, ci amână soluțiile pentru ei.

„Dar ETS2 o să scumpească viața oamenilor”

Modelările făcute cu sprijinul Comisiei Europene pentru România arată altceva: impactul este moderat și gestionabil la un preț al carbonului de 60 euro/tCO₂. Cele mai afectate gospodării ar vedea o creștere a ponderii cheltuielilor cu energia de până la 1,5% în orașele mici și cam 1% în orașele mari. În transporturi, 7–10% dintre gospodării sunt vulnerabile și înainte, și după ETS2 – deci problema e structurală, nu cauzată de sistemul de comercializare.

Mai mult, ETS2 are și un mecanism de siguranță. Dacă prețul urcă prea mult, se emit certificate suplimentare ca să fie calmată piața. Comisarul european pentru Climă a anunțat deja măsuri pentru stabilizarea pieței și chiar posibilitatea accesării timpurii a veniturilor începând cu 2026. A scăzut și prețul la termen al certificatelor imediat după acest anunț. Deci nu e un sistem „lăsat liber pe oameni”.

Cu alte cuvinte, ETS2 nu e o secure deasupra gospodăriilor, ci o conductă de bani europeni pentru izolarea caselor, transport public și schimbarea sistemelor de încălzire. Dar dacă nu o deschidem la timp, nu curge nimic.

Ce am cerut Guvernului

Organizațiile semnatare au întrebat Guvernul trei lucruri foarte concrete:

  1. Care este temeiul de excepționalitate pentru o amânare până în 2031 și care este analiza cost–beneficiu?

  2. Cum va fi făcută restituirea certificatelor la finalul perioadei amânate – deodată, cumulat, sau eșalonat?

  3. A agreat Comisia Europeană această variantă astfel încât România să poată totuși accesa banii din 2027?

Și, dacă aceste lucruri nu sunt clarificate, am cerut:

  • revizuirea deciziei de amânare;

  • accelerarea Planului Social pentru Climă;

  • un dialog public deschis despre cum folosim cele peste 6 miliarde de euro.

Miza reală: nu doar climă, ci și dezvoltare

Există un mit care circulă și în România: „taxarea carbonului omoară economia”. Studiile OECD–UNDP arată altceva – dacă folosești veniturile pentru investiții în eficiență energetică și tehnologii curate, efectul net poate fi de creștere economică pe termen lung. România e fix în această fereastră de oportunitate, adică are un volum mare de fonduri potențiale, are un parc imobiliar care trebuie renovat, are orașe care au nevoie de transport public electric sau măcar modernizat, are gospodării care ard lemn sau GPL pentru că nu au altă opțiune.

A amâna ETS2 până în 2031 înseamnă, de fapt, a amâna modernizarea. Înseamnă să spui gospodăriilor vulnerabile: „o să vă ajutăm… peste cinci–șase ani”. Iar tranzițiile întârziate sunt întotdeauna mai scumpe.

Acesta este motivul pentru care 2Celsius a semnat această adresă, pentru că România are, pentru o dată, una dintre cele mai mari alocări din UE pentru a-și proteja cetățenii în tranziția climatică – și ar fi o ironie amară să ne-o tăiem singuri, invocând o excepție care nu pare nici necesară, nici bine argumentată.

Tranziția nu trebuie făcută împotriva oamenilor, dar nici nu poate fi făcută fără instrumentele financiare create exact pentru a-i ajuta. ETS2 + Fondul Social pentru Climă sunt un astfel de instrument. România ar trebui să le folosească la timp, nu să le lase pe margine.

Link la scrisoarea înaintată către Cancelaria Prim-Ministrului:

Adresa Cancelaria PM - ETS2