O analiză a Clean Cities arată că, deși Bucureștiul dispune de o rețea rutieră cu limite de 30 km/h pe un sfert din străzi, lipsa „străzilor școlare” și a pistelor de biciclete protejate îl plasează pe locul 34 din 36 într-un clasament european privind deplasarea în siguranță a școlarilor; 2Celsius indică măsuri rapide pentru a recupera decalajul și a face orașul mai sigur pentru deplasările copiilor.

Parisul a făcut progrese spectaculoase și a devenit cel mai bun oraș din Europa pentru ca copiii să meargă pe jos, să pedaleze și să se deplaseze independent, potrivit unui clasament detaliat al rețelei europene non-guvernamentale Clean Cities.

„Orașul Luminilor” se află pe primul loc din 36 de orașe europene datorită rețelei sale extinse – și relativ noi – de piste de biciclete protejate, limitelor reduse de viteză și zonelor cu trafic redus sau inexistent din jurul școlilor.

Pe următoarele locuri se situează Amsterdam, Anvers, Bruxelles, Lyon și Helsinki – un amestec de pionieri consacrați ai mobilității urbane progresiste și de „nou-veniți” care se îmbunătățesc rapid.

Capitala României ocupă locul 34 din 36 în primul clasament european al orașelor prietenoase cu copiii la capitolul mobilitate — scor 2,2/30 (calificativ F). Bucureștiul are zero „străzi școlare” amenajate lângă cele 169 de școli primare din București. Doar 25 % din rețeaua rutieră este sub limita de 30 km/h, față de aproape 90 % la Paris. Pistele protejate pentru biciclete au o lungime de 25 km (1 % din rețeaua de străzi), de 30 de ori mai puțin decât la Helsinki.

Clasamentul se bazează pe date oficiale [1] colectate de Clean Cities în colaborare cu ONG-uri și autorități locale din tările analizate. Au fost analizați trei indicatori care reflectă îndeaproape recomandările ONU și ale altor experți pentru orașe și mobilitate prietenoase copiilor – un grup deosebit de vulnerabil [2]:

  1. Străzi școlare la școli primare, care reglementează traficul pentru a spori siguranța rutieră, a reduce zgomotul și a îmbunătăți calitatea aerului. Londra are 525 de astfel de străzi – de departe cele mai multe [3]. Milano și Paris completează podiumul.
  2. Piste de biciclete protejate. Studiile arată că cei mici se simt în siguranță atunci când pista este fizic separată de trafic. Parisul și Helsinki au rețele protejate ce însumează 48 % din lungimea totală a drumurilor urbane – cel mai mare procent din clasament [4]. Copenhaga urmează cu 43 %.
  3. Limite urbane de viteză de 30 km/h, care reduc poluarea și accidentele – o măsură „fără regrete”, susținută de OMS, OECD și Consiliul European pentru Siguranță Rutieră. Parisul aplică această limită pe 89 % din drumuri [5], mai mult decât orice alt oraș, urmat de Bruxelles și Lyon.

„Copiii sunt astăzi mai puțin liberi să se deplaseze și mai puțin activi decât altădată – în special fetele. Clasamentul nostru arată însă că părinții, profesorii și administrațiile locale pot face progrese rapide și semnificative. O plimbare prin Paris astăzi este o gură de aer proaspăt față de situația de acum zece ani. Este nevoie de viziune, leadership și investiții constante, dar majoritatea orașelor pot și ar trebui să parcurgă același drum.”
Barbara Stoll, director senior, Clean Cities Campaign

Secretele succesului

Pionierii de lungă durată ai mobilității urbane progresiste, precum Amsterdam (locul 2, calificativ B) și Copenhaga (locul 11, C), rămân în top. În același timp, Paris, Bruxelles (locul 4, C) și Londra (locul 14, C) au urcat rapid în clasament datorită măsurilor recente.

Atât „campionii” vechi, cât și cei noi își datorează succesul liderilor locali dedicați, a constatat Clean Cities – un factor care poate anula diferențele tradiționale dintre nord și sud, vest și est sau nivelurile de venit. Politicile naționale contează mai puțin: orașe din aceeași țară pot avea poziții foarte diferite. Italia, de pildă, are Bologna (locul 16, C) drept cel mai bun performer, în timp ce Florența (29, E) și Roma (32, E) sunt la coada clasamentului. În Spania, Barcelona (7, C) stă mult mai bine decât Madrid (26, D) și Zaragoza (28, D).

Progres inegal

Tendința generală arată că orașele primesc note mari pentru limitele de viteză reduse, dar pierd puncte când au puține sau deloc străzi școlare – motiv pentru care niciun oraș nu a obținut calificativul A.

Parisul s-a apropiat, performând bine la toți cei trei indicatori, dar are încă nevoie de mai multe străzi școlare. La polul opus, cu calificative E și F, se află numeroase orașe din sudul, centrul și estul Europei.

Italia conduce la calitatea străzilor școlare pietonalizate, însă nu are niciun oraș în top 10 și patru la coada clasamentului, din cauza lipsei de leadership politic susținut și a rezistenței la măsuri progresiste.

Germania și Polonia nu au orașe în primele zece, din pricina culturii auto persistente și a faptului că administrațiile locale nu controlează integral limitele de viteză și parcarea. Totuși, leadershipul puternic a ajutat München (locul 12, C) și Wrocław (20, D) să urce.

Zece orașe nu au nicio stradă școlară, iar în majoritatea locurilor unde există, restricțiile se aplică doar la orele de intrare/ieșire, nu ca pietonalizare permanentă. În cinci orașe, sub 10 % din străzi au limită de 30 km/h, iar pistele de biciclete protejate rămân rare: acoperă în medie doar 17 % din rețeaua rutieră a celor 36 de orașe.

Clean Cities cere tuturor orașelor să adopte o abordare „copiii pe primul loc” pentru mobilitatea urbană. Guvernele ar trebui să împuternicească municipalitățile, iar Comisia Europeană să promoveze mai bine străzile școlare și pistele protejate în viitoarele ghiduri legislative și să îmbunătățească regulile de colectare a datelor.

Bucureștiul poate recupera rapid teren

Deși capitala se află pe locul 34 din 36 în noul „Child-Friendly Mobility City Ranking 2025”, experții 2Celsius susțin că Bucureștiul are toate ingredientele pentru un salt spectaculos în următorii trei ani în cursa europeană pentru mobilitate prietenoasă copiilor.

Recomandări pentru București:

  • Generalizarea limitei 30 km/h pe toate străzile secundare și în jurul școlilor – reducerea semnificativă a accidentelor ușoare (experiența Bologna).

  • Implementarea a 30 „străzi școlare” permanente până la finalul lui 2028 – +9 puncte la indicatorul School Streets.

  • Crearea unei rețele de 100 km de piste protejate, un ”Inel Verde pentru Copii” pe bulevarde majore, conectând școlile, parcurile și metroul – +1 punct la indicatorul Protected Cycling Infrastructure.

  • Crearea unei platforme online de feedback unde părinții pot vota următoarea stradă de transformat – pentru transparență și suport civic continuu.

De ce contează

Studiile arată că orașele orientate spre nevoile copiilor devin mai sigure, mai sănătoase și mai atractive pentru toți locuitorii. Totuși, în București copiii respiră aer poluat, traversează străzi aglomerate și au puține alternative la transportul cu mașina. Lipsa „străzilor școlare” și a infrastructurii de ciclism crește riscul de accidente și îmbolnăvire.

„Copiii din capitală pierd zilnic șansa de a merge pe jos sau cu bicicleta în siguranță. Experiența Parisului arată că transformarea este posibilă în câțiva ani, cu voință politică și investiții susținute”, declară Mihai Stoica, director executiv 2Celsius.

_____

Note pentru redactori

  • Consultant comunicare Clean Cities (EN): Jack Hunter – jack@fthe.fr, +33 (0)7 54 54 35 48 (WhatsApp, Signal)
  • Director executiv 2Celsius (RO):  Mihai Stoica – mihai@2celsius.org, 0724 427 999 (WhatsApp, Signal)
  • [1] Clean Cities a petrecut 5 luni colectând date direct de la administrații, în colaborare cu ONGuri și din surse publice. Cele 36 de orașe reprezintă o gamă largă de zone geografice, dimensiuni urbane și politici de mobilitate. Pentru colectarea de date din România, Clean Cities a colaborat cu 2Celsius.
  • [2] Organismele în dezvoltare și comportamentele copiilor – inclusiv faptul că merg și pedalează mai mult decât adulții – îi expun mai grav la accidente rutiere și poluare. În UE moare, în medie, un copil pe zi în accidente rutiere, iar aproximativ 18 sunt răniți grav. Se estimează că peste o mie de copii și adolescenți mor prematur anual în Europa din cauza poluării aerului. Creșterea deținerii de autoturisme a fost corelată cu scăderea independenței de deplasare a copiilor, mai ales a fetelor, contribuind la o „epidemie” de inactivitate fizică.
  • [3] Aproape 1 000 de străzi școlare există acum în 26 de orașe analizate. Cel puțin o cincime dintre școlile primare beneficiază de ele în Londra, Milano, Paris, Torino și Anvers.
  • [4] După Paris și Helsinki, orașele cu cele mai multe piste protejate sunt Copenhaga, München, Amsterdam și Hamburg, urmate de Anvers. Barcelona și Wrocław recuperează teren.
  • [5] Orașele care depășesc 80% acoperire cu limite de 30 km/h sunt Paris, Bruxelles, Lyon, Amsterdam, Bristol și Madrid.