Țările europene eșuează în reducerea poluării aerului. România, infringement pentru lipsa planului de reducere a poluării

România nu a trimis încă la Bruxelles programul național de reducere a poluării aerului, obligație a statelor membre prin Directiva Plafoanelor Naționale de Emisii / National Emission Ceilings (NEC) Directive. Termenul de trimitere al programului a fost 1 aprilie 2019, dar nici măcar la un an jumătate de la deadline, România nu are planul realizat. O nouă procedură de infringement a fost declanșată împotriva țării noastre din acest motiv. European Environmental Bureau (EEB) a analizat progresul statelor membre în lupta cu cinci emisii majore din aer.

Rezultatele sunt sumbre: în afară de două țări, toate celelalte au eșuat în a arăta cum vor îndeplini obiectivele prevăzute de NEC. Directiva își propune ca, până în 2030, UE să înjumătățească impactul poluării aerului asupra sănătății oamenilor. Potrivit directivei, guvernele UE trebuie să elaboreze programe naționale de control al poluării aerului care să arate cum vor fi reduse emisiile a cinci substanțe poluante până în 2020 și până în 2030.

Doar opt țări au transmis programul la timp – Belgia, Danemarca, Estonia, Olanda, Portugalia, Finlanda, Suedia și Marea Britanie – iar altele au trimis programul cu o întârziere de un an. Luxemburg, Grecia și România nu au trimis programul nici până la această dată. Dintre statele membre, doar Belgia și Slovacia sunt pe drumul cel bun pentru reducerea poluării, au constatat analiștii de la EEB.

Margherita Tolotto, ofițer de politici publice pe aer și zgomot: „Având în vedere că e vorba despre mediu și sănătate, e scandalos că aproape toate statele au eșuat în angajamentele lor de a reduce poluarea aerului în acest deceniu critic. Cerem Comisiei Europene să înceaapă procedura de infringement împotriva statelor care nu au trimis un program credibil”.

România nu își îndeplinește plafoanele de emisii pentru 2020 la oxizi de azot, PM 2,5 și substanțe organice volatile, iar pentru 2030 traiectoria arată rezultate și mai dezastruoase. “Avem nevoie de măsuri și politici robuste și transparente cu consultări publice extinse pentru a asigura îndeplinirea plafoanelor pentru 2030, dacă pe cele pentru 2020 le-am ratat. E nevoie de măsuri clare și urgente pentru curbarea emisiilor de oxizi de azot și PM 2.5 la nivel național. Trebuie să realizăm că respectarea țintelor înseamnă mai puține decese premature”, spune Mihai Stoica, director executiv 2Celsius. 

În ciuda unor îmbunătățiri în calitatea aerului, poluarea din aer rămâne cel mai mare risc pentru sănătate în Europa, cauzând aproximativ 400.000 de decese premature pe an în UE.

Raportul integral poate fi consultat aici.