Deoarece ZES – zona cu emisii reduse – planificată pentru București prevede deja infrastructură ANPR, combinarea acesteia cu o vinietă digitală diferențiată — mai degrabă decât o interdicție generală — ar permite orașului să reducă atât congestia, cât și emisiile, generând în același timp venituri pentru transportul public, după modelele testate la Londra și Milano. Un proiect-pilot etapizat în centrul istoric este primul pas recomandat.
București se numără printre cele mai congestionate capitale din Europa, cu un parc auto îmbătrânit (vârsta medie 12,4 ani, ~43,5% motorizare diesel). Primăria Capitalei pregătește deja o Zonă cu Emisii Scăzute (ZES) la nivel metropolitan, folosind camere ANPR la punctele de acces, implementată etapizat pe o perioadă de aproximativ doi ani, cu obiectivul reducerii cu 10–30% a numărului de vehicule poluante și evitării a 21.900–65.700 tone de CO₂ pe an. O taxă de tip vinietă, combinată cu recunoașterea automată a numerelor de înmatriculare, ar oferi orașului un instrument testat și puțin intruziv pentru a accelera aceste obiective.
EXEMPLE DIN DOUĂ ORAȘE EUROPENE:
- Londra — Congestion Charge (din 2003): camere ANPR la limita zonei verifică numerele de înmatriculare peste noapte în baza de date de plăți; taxa standard este de 15 lire/zi. Rezultate: volumul de trafic a scăzut cu ~10%, NOx cu 17%, iar PM10 cu 24% (2003–2006).
- Milano — Area C (din 2012): 43 de porți ANPR în jurul centrului orașului; taxă de 5 euro/zi, cu scutiri pentru vehicule electrice și transport public. Rezultate: traficul a scăzut cu 28%, numărul vehiculelor puternic poluante cu 49% (~2.400 mașini mai puține pe zi), CO₂ cu 35%, NOx cu 18%, PM10 cu 18%, iar numărul deceselor rutiere din zonă cu 24%.
