Termenul în care România trebuia să stabilească sancțiunile pentru încălcarea Regulamentului european privind metanul a expirat în august 2025. Proiectul de ordonanță pregătit de Ministerul Energiei, încă neadoptat, prevede amenzi atât de mici încât, pentru companiile mari, încălcarea regulamentului ar ieși mai ieftin decât respectarea lui. Analiza 2Celsius identifică principalele probleme ale proiectului și corecturile necesare înainte de adoptare.

Regulamentul (UE) 2024/1787, în vigoare din august 2024, obligă companiile de petrol, gaze și cărbune să își măsoare, să își raporteze și să își reducă emisiile de metan. Statele membre aveau termen până în februarie 2025 pentru desemnarea autorităților de control și până în august 2025 pentru stabilirea sancțiunilor. România le-a ratat pe amândouă.

Proiectul de ordonanță elaborat de Ministerul Energiei a fost pus în consultare publică în august 2025. Adoptarea lui nu a devenit o prioritate în lunile care au urmat. În același interval, România s-a alăturat statelor care cereau simplificarea regulamentului și, ulterior, amânarea aplicării lui cu cel puțin trei ani. Ultima versiune publică a textului datează din aprilie 2026. În perioada de interimat, Guvernul nu a putut adopta ordonanța, pentru că legea nu permite unui guvern interimar să emită ordonanțe sau să inițieze proiecte de lege. Ordonanța poate fi adoptată acum de guvernul condus de Luca Niculescu.

Înainte de adoptare, proiectul mai poate fi corectat. Analiza 2Celsius arată că, în forma actuală, regimul de sancțiuni nu ar descuraja încălcarea regulamentului, din trei motive principale.

Încălcarea regulamentului costă mai puțin decât respectarea lui

Proiectul stabilește amenzi fixe, între 10.000 și 70.000 de lei pentru operatori, adică aproximativ 1.900–13.300 de euro. Doar monitorizarea, raportarea și verificarea cerute de regulament costă un operator reprezentativ între 0,25 și peste 1,7 milioane de euro pe an, potrivit estimărilor realizate pentru Environmental Defense Fund Europe. Costul conformării este astfel de 20 până la peste 100 de ori mai mare decât cea mai mare amendă posibilă.

Amenda maximă de 70.000 de lei pe care proiectul de ordonanță de urgență o prevede pentru un operator de petrol și gaze echivalează cu aproximativ un minut din veniturile din vânzări raportate de OMV Petrom pentru 2025, de 36,6 miliarde de lei.

Amenzile nu depind nici de cantitatea de metan emisă. La prețul carbonului din EU ETS, o tonă de metan corespunde unui prejudiciu de circa 2.100–5.800 de euro, așa că o scurgere de câteva tone depășește deja plafonul amenzii.

Regulamentul permite amenzi de până la 20% din cifra de afaceri anuală. Ungaria și Danemarca au adoptat acest plafon, iar Italia a propus 10%. Un studiu comparativ al Ecologic Institute din decembrie 2025 a constatat că, dintre cele cinci state analizate, România este singura al cărei nivel maxim al amenzilor nu are efect de descurajare.

Lipsesc instrumentele pe care regulamentul le face obligatorii

Articolul 33 din regulament cere ca autoritățile să poată confisca profiturile obținute din încălcarea regulilor și să poată aplica penalități periodice până la conformare. Proiectul nu prevede niciunul dintre aceste instrumente.

În plus, proiectul sancționează nedepunerea rapoartelor de monitorizare, fără să sancționeze rapoartele cu date false sau înșelătoare. O contravenție poate fi amendată numai dacă legea o descrie explicit, așa că un raport depus la timp, dar cu date greșite, scapă de amendă. Lacuna are consecințe directe, pentru că limitele de intensitate a emisiilor fugitive de metan aplicabile gazului și petrolului vândut în Uniune se calculează pe baza datelor raportate de operatori. Subraportarea devine, în aceste condiții, varianta cea mai avantajoasă financiar.

Mai mult, industria și mai mulți politicieni români susțin amânarea cu trei ani a măsurătorilor la nivel de amplasament, adică tocmai a verificărilor care ar arăta cât metan se emite în realitate.

Versiunea din aprilie 2026 corectează unele dintre problemele semnalate de Ecologic Institute în 2025, inclusiv lipsa avertismentelor și a comunicărilor publice. Opt dintre cele zece fapte care lipseau din lista contravențiilor lipsesc însă și acum. O analiză mai recentă a Ecologic Institute, dedicată versiunii din aprilie 2026, ajunge la concluzii similare.

Două excepții pot scoate din sfera sancțiunilor activele cele mai importante

Prima excepție scutește de sancțiuni emisiile care țin de „funcționarea tehnologică normală” a instalațiilor. Regulamentul nu prevede o asemenea excepție. Situațiile în care ventilarea și arderea la faclă sunt permise apar într-o listă închisă, iar formularea din proiect este suficient de largă pentru a acoperi scurgerile cronice și ventilarea de rutină.

A doua excepție privește activele mari, cu o producție de peste 50.000 de metri cubi de gaze sau 300 de barili echivalent petrol pe zi. Atunci când o sancțiune ar putea afecta alimentarea unor clienți vulnerabili, amenda poate fi redusă sau anulată pe baza unui aviz al Ministerului Energiei, minister care reprezintă statul în acționariatul mai multor companii vizate de regulament, între care Romgaz (70%) și OMV Petrom (20,7%), cei mai mari doi producători de țiței și gaze din țară. Avizul nu se publică și nu are criterii sau termene de emitere.

Siguranța aprovizionării este un obiectiv legitim, pe care regulamentul însuși îl recunoaște. Continuitatea livrărilor de gaze nu depinde însă de nivelul amenzii. Autoritatea poate eșalona lucrările sau acorda un termen mai lung de conformare, iar operatorul poate plăti amenda integral în tot acest timp. Reducerea sau anularea amenzii nu protejează niciun consumator.

Ce trebuie corectat

2Celsius formulează nouă recomandări pentru modificarea proiectului înainte de adoptare. Toate urmăresc alinierea proiectului la cerința explicită a regulamentului, ca sancțiunile să fie eficace, proporționale și cu efect de descurajare. Cele mai importante sunt următoarele.

  1. Plafonarea amenzilor în funcție de cifra de afaceri, mai ales pentru încălcările obligațiilor de monitorizare, raportare și verificare.
  2. Introducerea confiscării profiturilor obținute din încălcare și a penalităților periodice până la conformare.
  3. O contravenție distinctă pentru furnizarea de informații false sau înșelătoare.
  4. Eliminarea excepției pentru „funcționarea tehnologică normală”.
  5. Limitarea avizului de securitate energetică la ajustarea termenelor de conformare, fără posibilitatea reducerii sau anulării amenzii, cu publicarea fiecărui aviz.

Regulamentul privind metanul poate produce efecte în România numai dacă încălcarea lui costă mai mult decât respectarea lui. Noul guvern are ocazia să adopte un regim de sancțiuni care îndeplinește această condiție.

Analiza completă a 2Celsius este disponibilă aici.