Statele membre decid vineri dacă regulile europene privind metanul se amână cu un an, cum propune Comisia, sau cu trei, cum a votat Parlamentul.
Ambasadorii statelor membre votează vineri, 6 noiembrie, poziția Consiliului UE privind amânarea Regulamentului european privind metanul. Votul a fost amânat de două ori, după ce pe 21 și pe 28 octombrie nu s-a strâns majoritatea necesară.
Pe masă sunt două variante. Comisia Europeană propune un an de amânare, doar pentru obligațiile importatorilor (COM(2026) 569). Parlamentul European a votat trei ani și a extins amânarea și la operatorii din UE, inclusiv la primul raport bazat pe măsurători la nivel de amplasament, împins până în 2030–2031. În iunie, România s-a numărat printre statele care cereau cel puțin trei ani.
Pentru un stat producător, metanul emis este gaz care ar putea fi vândut sau utilizat. Potrivit Agenției Internaționale a Energiei, aproape 70% din emisiile de metan din sectorul energetic pot fi eliminate cu tehnologii existente, iar circa 30% din aceste reduceri nu au cost net la prețurile actuale, tocmai pentru că gazul recuperat se vinde.
Măsurarea acestor pierderi costă puțin. Monitorizarea, raportarea și verificarea cerute de Regulament reprezintă între 0,03% și 0,6% din valoarea producției, chiar pentru companiile care pornesc de la zero.
Din 2021, campaniile de teren ale 2Celsius și CATF au documentat cu camere OGI 444 de surse de emisii în sondele, conductele și depozitele din România, iar asta ne arată că orice întârziere va rezulta în mai multe emisii de metan și erijarea de responsabilitate a producătorilor.
De aceea, 2Celsius, Bankwatch și Greenpeace îi cer ministrului Energiei într-o scrisoare comună ca România să susțină vineri propunerea Comisiei — un an, doar pentru importuri, fără alte modificări. Fiecare an fără măsurători corecte este încă un an în care acest gaz se pierde fără ca măcar să fie contabilizat.
