De ce contează?
România nu trebuie să folosească amânarea propusă spre consultare de Comisia Europeană a termenului din 2030 ca pe o ieșire comodă din obligația de a avea aer mai curat. Comisia Europeană a deschis, până pe 6 noiembrie 2026, consultarea pe un proiect de decizie care stabilește cum își justifică statele membre cererea de amânare. Proiectul stabilește și ce trebuie să raporteze ulterior.
FORMULAR AICI!
(timp de completare: 5 secunde)
Directiva (UE) 2024/2881 impune noi valori-limită pentru poluanții din aer, obligatorii din 1 ianuarie 2030. Articolul 18 permite amânarea termenului pentru PM10, PM2,5, dioxid de azot (NO2), benzen și benzo(a)piren. Condiția este ca statul să prezinte proiecții care arată că atinge valorile „cât mai curând posibil”, prin măsuri „rezonabile și proporționale”.
România este un candidat probabil pentru amânare: Curtea de Justiție a UE a constatat deja încălcarea valorilor-limită la PM10 în București (cauza C-638/18). De calitatea acestor reguli depinde dacă o eventuală amânare va fi justificată și verificabilă sau doar o nouă întârziere. 2Celsius va transmite Comisiei cinci propuneri concrete și cere statului român să le susțină.
Ce ne arată experiența din teren
2Celsius face de mulți ani advocacy pentru aer curat din perspectiva sănătății publice, la nivel local și național, împreună cu alte organizații. Am început în urmă cu un deceniu cu prima inițiativă cetățenească de măsurare din istorie cu LuftDaten care funcționează organic la nivel național și în zi de azi ca CivicTech. AerLive a fost următorul pas, alături de Ecopolis la București – o rețea de senzori care măsoară calitatea aerului în capitală.
Datele au arătat că poluarea variază mult de la o stradă la alta. Rețeaua oficială de stații nu surprinde toate zonele unde oamenii respiră aerul cel mai poluat.
De aici pornesc propunerile noastre. O amânare evaluată doar la punctele oficiale de măsurare poate arăta progres pe hârtie, în timp ce expunerea reală a oamenilor rămâne aceeași.
Această poziție este exprimată în numele 2Celsius. Alte organizații sunt invitate să ni se alăture.
Cele cinci propuneri
- Proiecții pentru zonele unde oamenii respiră aerul cel mai poluat, nu doar pentru stațiile oficiale. Proiectul cere rezultate doar la punctele de prelevare existente (art. 3 alin. 2 și art. 4 alin. 3). Cerem ca proiecțiile să includă și zonele cu concentrații ridicate identificate prin modelare sau prin măsurători indicative. În aglomerări, modelarea trebuie să se facă la nivel de stradă, nu doar „în măsura posibilului” (art. 1 alin. 1 lit. c).
- Modele verificate cu toate datele disponibile. Modelele trebuie validate față de măsurători din anul de referință, după criterii de calitate recunoscute (de exemplu, cele ale rețelei europene FAIRMODE). Validarea trebuie să folosească și măsurători indicative, inclusiv din rețele de senzori cu calitate documentată (art. 1 alin. 2).
- Nicio măsură eficientă exclusă fără justificare publică. Criteriile din art. 4 alin. 2 permit respingerea unor măsuri eficiente, precum zonele cu emisii reduse, invocând „impacturi semnificative asupra mobilității”. Cerem ca statul să justifice public fiecare măsură din lista indicativă a directivei (Anexa VIII, secțiunea B) pe care nu o aplică. Analiza cost-beneficiu trebuie să includă costurile pentru sănătate, după o metodologie comună la nivelul UE.
- Traiectorie cu repere clare și măsuri suplimentare obligatorii când progresul întârzie. Cerem repere intermediare cel puțin la fiecare 2–3 ani, nu doar pentru 2030 și anul conformării. Dovada tendinței descrescătoare trebuie cerută din primul raport de implementare (2031), nu abia din 2035. Dacă valorile măsurate depășesc traiectoria, statul trebuie să adopte măsuri suplimentare într-un termen fix, nu doar să le „ia în considerare”.
- Date deschise și consultarea publicului. Proiecțiile, datele de intrare, lista măsurilor respinse și rapoartele de implementare trebuie publicate într-un format deschis, care poate fi citit de calculator. Publicul trebuie consultat înainte ca statul să notifice Comisiei intenția de amânare. Fără aceste informații, cetățenii și organizațiile nu pot verifica dacă amânarea este justificată.
Ce cerem statului român
Decizia va fi adoptată după avizul Comitetului pentru calitatea aerului înconjurător, în care votă reprezentanții statelor membre. România are așadar un cuvânt de spus. Cerem Ministerului Mediului și autorităților responsabile:
-
să susțină cele cinci propuneri în consultare și în Comitet, și să facă publică poziția României;
-
să aplice aceste standarde din proprie inițiativă, chiar dacă textul final al deciziei va fi mai slab;
-
să consulte public orice intenție de amânare, înainte de notificarea către Comisie, și să publice proiecțiile care o susțin;
-
să extindă rețeaua oficială de monitorizare în zonele cu cea mai mare poluare și să folosească datele din rețelele independente pentru a le identifica;
-
să transpună la timp Directiva (UE) 2024/2881, al cărei termen de transpunere este 11 decembrie 2026.
Apel către organizațiile din România
Invităm organizațiile din România care lucrează pentru aer curat, sănătate publică, mobilitate sau orașe locuibile să susțină aceste cinci propuneri. Fiecare semnătură arată Comisiei și Guvernului nostru că cerințele nu sunt ale unei singure organizații, ci ale societății civile.
Cum puteți susține:
- Semnați lista de susținători până pe 4 noiembrie 2026, la acest formular. Lista va fi publicată pe site-ul 2Celsius și atașată contribuției transmise Comisiei. Sau…
- Trimiteți și propria contribuție pe portalul Comisiei, până pe 6 noiembrie 2026. Puteți prelua oricare dintre cele cinci propuneri.
- Distribuiți acest apel în rețelele voastre.
