Regulamentul (UE) 2024/573 a fixat în februarie 2024 calendarul de eliminare a hidrofluorocarburilor (HFC) până în 2050, însă statele membre îl pun în aplicare în ritmuri foarte diferite. Un chestionar realizat de Environmental Investigation Agency (EIA) împreună cu 2Celsius și organizații partenere din Germania, Spania, Italia și Portugalia arată unde s-a avansat și unde obligațiile au rămas deocamdată pe hârtie.
HFC sunt folosite ca agenți frigorifici în aparatele de aer condiționat, în instalațiile comerciale de refrigerare și în multe dintre pompele de căldură vândute astăzi. Potențialul lor de încălzire globală este de sute până la mii de ori mai mare decât al CO₂, iar cea mai mare parte a emisiilor provine din scurgeri, din intervenții efectuate de personal neinstruit și din echipamente dezafectate fără recuperarea gazului. Alternativele sunt disponibile, iar amoniacul, CO₂ și hidrocarburile precum propanul sunt deja folosite pe scară largă în refrigerarea comercială și industrială.
Regulamentul lasă statelor membre o bună parte din muncă. Acestea trebuie să actualizeze certificarea tehnicienilor, să întărească controalele vamale, să finanțeze recuperarea gazelor din echipamentele scoase din uz și să elimine barierele din calea agenților frigorifici naturali. În martie 2026, EIA și partenerii săi au întrebat autoritățile din Belgia, Germania, Italia, Țările de Jos, Polonia, România și Spania cât au avansat, iar rezultatele au fost publicate în octombrie în briefingul „De la ambiție la acțiune” (varianta originală a textului se găsește pe site-ul EIA).
Formarea frigotehniștilor
Din 25 septembrie 2025, toate statele membre trebuie să includă agenții frigorifici naturali în programele de certificare a tehnicienilor. În martie 2026, doar Spania aplica integral această cerință, iar diferența se vede în datele asociației europene a sectorului, AREA. În Spania, unde formarea este obligatorie din 2021, 90% dintre tehnicienii certificați sunt pregătiți pentru amoniac și 85% pentru CO₂. Formarea s-a sprijinit pe programul european gratuit REAL Alternatives, tradus în spaniolă, iar Agenția Fiscală spaniolă a organizat webinare pentru operatorii economici despre certificatele cerute și procedurile vamale. În Italia și Polonia, ponderile se situează între 2% și 5%. Germania a adoptat noile reguli de certificare în aprilie 2026, iar Italia le are în ultima fază de redactare. Pentru România nu există date comparabile.
Comisia Europeană a arătat deja că intervine în acest domeniu. În iulie 2026, a deschis o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva Greciei, pentru că nu recunoaște certificatele de formare emise în alte state membre.
Comerțul ilegal și derogările
Dintre statele chestionate, doar Belgia a raportat criterii vamale de risc dedicate gazelor fluorurate, construite pe baza țărilor de proveniență cu risc ridicat și a informațiilor primite de la Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF). Doar Germania și Italia au raportat demersuri pentru a trata comerțul ilegal ca infracțiune, în acord cu Directiva (UE) 2024/1203 privind protecția mediului prin intermediul dreptului penal. În Germania, unde introducerea ilegală pe piață a acestor gaze este deja infracțiune, guvernul pregătește majorarea pedepsei maxime de la doi la cinci ani de închisoare, cu până la zece ani pentru grupările organizate, iar landul Hessa și-a consolidat controalele prin cooperarea directă dintre procurori, poliție și autoritățile de mediu. Italia a introdus amenzi de până la 150.000 de euro și pedepse de până la un an de închisoare. Subiectul privește direct România, pe care EIA o identifica încă din 2021 drept principala poartă de intrare în UE pentru HFC de contrabandă produse în China.
O a doua vulnerabilitate o reprezintă derogările din motive de siguranță, care permit introducerea pe piață a unor echipamente cu HFC acolo unde alternativele nu pot fi folosite în condiții de siguranță. Regulamentul nu cere centralizarea acestor derogări, iar dintre statele chestionate doar Spania pregătește un registru electronic în care instalatorii să declare echipamentul și justificarea invocată. În lipsa unei astfel de evidențe, derogările pot deveni o cale de ocolire a interdicțiilor.
Finanțarea recuperării și a alternativelor
Țările de Jos acoperă deja, prin sistemul de răspundere a producătorilor pentru deșeurile de echipamente electrice și electronice (DEEE), costurile specifice recuperării gazelor, de la personalul certificat la echipamentele de extracție, potrivit unei analize CE Delft. Spania își adaptează schemele de răspundere a producătorilor pentru a include integral gazele fluorurate până la sfârșitul anului 2027, iar Polonia analizează un fond dedicat, alimentat de producătorii care introduc pe piață echipamente cu astfel de gaze.
Unele state folosesc și stimulente financiare. Până în iulie 2026, programul german BEG a acordat un bonus de 5% peste subvenția de bază de 30% pentru pompele de căldură care folosesc agenți frigorifici naturali sau căldura solului ori a apelor uzate, iar ponderea instalațiilor eligibile pentru bonus a crescut în 2024 de la 65% la 76%. În Belgia, companiile pot deduce din profitul impozabil până la 55% din investiția în echipamente verzi de pe o listă aprobată, ceea ce poate acoperi și trecerea la agenți frigorifici naturali.
Unde se află România în acest tablou
Emisiile de HFC raportate de România sunt mici în comparație cu cele ale Italiei sau Germaniei, dar s-au menținut în ultimii ani în jurul a două milioane de tone CO₂e anual, fără o tendință de scădere. Spre deosebire de Italia și Polonia, România nu are o bază de date centralizată pentru evidențele operatorilor, iar nivelul de pregătire a tehnicienilor pentru agenții frigorifici naturali nu este cunoscut.
Briefingul citează totuși România ca precedent într-un domeniu. În documentele de lucru pentru Planul Național Social pentru Climă, pompele de căldură eligibile pentru finanțare sunt cele care nu folosesc gaze fluorurate. Fondul Social pentru Climă va distribui statelor membre 65 de miliarde de euro, din care 6 miliarde vor ajunge în România, iar această condiție trebuie păstrată în forma finală a planului.
2Celsius recomandă autorităților române:
- introducerea fără întârziere a formării obligatorii pentru agenții frigorifici naturali, cu programe accesibile tehnicienilor din toate regiunile;
- un registru electronic central pentru evidențele prevăzute la articolul 7 din regulament și pentru derogările din motive de siguranță;
- criterii vamale de risc dedicate gazelor fluorurate și sancțiuni penale aplicate consecvent pentru comerțul ilegal;
- păstrarea, în Planul Național Social pentru Climă (PNSC), a condiției ca pompele de căldură finanțate să nu folosească gaze fluorurate.
