Un studiu sociologic profesionist arată că locuitorii orașului Cugir au o relație strânsă cu natura din jurul localității și susțin masiv protejarea zonelor verzi, într-un context în care rezultatele ar putea sta la baza unor viitoare politici publice locale.
Un studiu sociologic realizat în rândul locuitorilor din Cugir relevă un nivel neobișnuit de ridicat de susținere pentru protejarea patrimoniului natural din jurul orașului. Potrivit cercetării, 96,7% dintre respondenți susțin, în mare sau foarte mare măsură, crearea unui Parc Natural în zonă, iar 99,8% consideră importantă sau foarte importantă protejarea zonelor verzi din vecinătatea localității. O arie protejată, în sens larg, sau un Parc Natural în zona orientală a masivului Șureanu este doleanța care reiese pregnant din întreaga cercetare.
Cercetarea a fost realizată de compania Active Research, sub coordonarea sociologului Valentin Rațiu, la comanda asociațiilor 2Celsius și Raw Nature Experience. Datele de teren au fost culese în perioada 10–12 iulie 2026, prin interviuri față în față aplicate unui eșantion probabilistic, stratificat, de 400 de persoane adulte, reprezentativ pentru populația orașului Cugir și a localităților aparținătoare Vinerea, Bucuru, Călene și Mugești. Marja maximă de eroare este de ±4,9%, la un nivel de încredere de 95%.
Natura, parte din identitatea și din rutina zilnică a cugirenilor
Pentru 94,5% dintre respondenți, zonele naturale din jurul orașului reprezintă, în mare sau foarte mare măsură, o parte importantă a identității Cugirului, iar 90% consideră că acestea au un impact benefic asupra stării lor de sănătate. Contactul cu natura nu este ocazional: 68,4% dintre locuitori petrec timp în zonele verzi cel puțin o dată pe săptămână, iar un sfert dintre respondenți (25,1%) ajung acolo zilnic. Plimbarea este, de departe, activitatea preferată, menționată de 54,2% dintre participanți.
Relația are și o dimensiune personală puternică: 63,3% dintre cugireni spun că există cel puțin un loc natural din jurul orașului pe care îl consideră foarte important pentru ei — printre cele mai des menționate se numără Râul Mare, Cetatea Singidava, Munții Șureanu, Poiana cu Goruni și Rândunica (Barajul).
„Cifrele acestea confirmă ceva ce simțeam de mult timp: cugirenii au o legătură aproape instinctivă cu muntele și cu pădurea de lângă oraș. Cred că, dacă va exista infrastructura potrivită — trasee marcate, greenways, puncte de informare —, Cugirul va deveni un oraș mai sănătos, mai activ, mai conservaționist și mai convins de virtuțile muntelui și ale comunităților montane. Natura și muntele pot deveni motorul unei identități noi pentru oraș, nu doar un decor”, declară Raul Cazan, președintele 2Celsius, unul dintre inițiatorii proiectului.
Un consens rar întâlnit în cercetarea sociologică
Nivelul de susținere pentru crearea Parcului Natural este unul dintre cele mai clare rezultate ale studiului: 76% dintre respondenți ar susține inițiativa în foarte mare măsură, iar alți 20,7% în mare măsură. Doar 3,3% se declară împotrivă, într-o formă mai mult sau mai puțin categorică. Aceeași unanimitate se regăsește și în privința importanței protejării zonelor verzi pentru viitorul orașului, susținută de 98,2% dintre cei intervievați.
„Sincer, ne-a surprins plăcut să vedem o comunitate atât de preocupată de natură. Rar întâlnim un asemenea nivel de consens într-o cercetare sociologică — aproape că nu există temă pe care să fi obținut un acord mai mare decât susținerea pentru protejarea zonelor verzi. Cugirenii nu doar că folosesc natura din jurul orașului, ci și-au construit o parte din identitate în jurul ei”, spune Valentin Rațiu, sociolog, director de cercetare Active Research și coordonatorul studiului.
Interes ridicat pentru activități organizate și voluntariat
Vedere spre Cugir de Dealul Chiciora
Studiul arată și un potențial important de implicare comunitară: 83,7% dintre respondenți sunt foarte sau oarecum interesați să participe la activități organizate în zonele naturale din jurul Cugirului, cele mai căutate fiind evenimentele culturale în aer liber (41,5%), activitățile sportive în natură (36,2%) și acțiunile de ecologizare (33%). Peste jumătate dintre locuitori (59,2%) se declară dispuși să se implice chiar ca voluntari în organizarea unor astfel de activități.
„Pentru noi, care lucrăm zi de zi cu oamenii în natură, rezultatele confirmă ce vedem constant pe teren: interesul cugirenilor pentru muntele din jurul orașului este real și așteaptă doar un cadru organizat ca să se transforme în implicare activă. De aceea am susținut acest studiu — pentru a avea date solide pe care să construim, împreună cu comunitatea, programe și trasee care să pună în valoare acest patrimoniu natural”, afirmă ultramaratonistul Andrei Sovereșan, președinte al Raw Nature Experience și organizator al notoriului concurs de alergare CugiRace.
La ce folosește, practic, un astfel de studiu
Dincolo de cifre, cercetarea are un rol concret: oferă autorităților locale și organizațiilor implicate o bază empirică pentru fundamentarea unor decizii de dezvoltare, în loc ca acestea să pornească de la presupuneri. Potrivit autorilor raportului, rezultatele pot sta la baza mai multor direcții de politică publică locală: integrarea infrastructurii verzi în strategia de dezvoltare a orașului, analizarea oportunității constituirii formale a unui Parc Natural, dezvoltarea unui program permanent de activități în natură, crearea unor mecanisme de participare comunitară și promovarea identității Cugirului prin relația sa cu cadrul natural.
Valentin Rațiu prezintă metodologia cercetării în ședința Consiliului Local Cugir
Cu alte cuvinte, un nivel de susținere de aproape 97% pentru un Parc Natural nu este doar un indicator de opinie publică, ci un argument pe care primăria, consiliul local sau finanțatorii unor programe de mediu îl pot folosi pentru a justifica investiții — de la amenajarea de trasee pietonale și piste de biciclete, până la depunerea unor proiecte cu finanțare guvernamentală sau europeană pentru protejarea și valorificarea zonelor naturale. Autorii cercetării subliniază, totuși, că datele indică asocieri statistice, nu relații de cauzalitate directă, motiv pentru care recomandă și un proces de consultare publică transparentă înainte de orice decizie privind constituirea parcului.
Despre cercetare
Studiul „Natura, identitatea și viitorul Cugirului” a fost realizat de Active Research, sub coordonarea sociologului Valentin Rațiu, la comanda 2Celsius și Raw Nature Experience. Cercetarea de teren s-a desfășurat în perioada 10–12 iulie 2026, prin interviuri față în față, utilizând metoda T.A.P.I. (Tablet Assisted Personal Interviewing), pe un eșantion probabilistic, stratificat, de 400 de persoane adulte, reprezentativ pentru populația din Cugir și localitățile aparținătoare. Marja maximă de eroare este de ±4,9%, la un nivel de încredere de 95%.
Cercetarea poate fi descărcată de aici.
